„Deşteaptă-te române!”, imnul naţional al României – simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 -, este sărbătorit, anual, la 29 iulie, dată la care a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne, indică site-ul https://www.cdep.ro/.
”În municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană”, se arată, de asemenea, în legea menţionată.
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!” şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform site-ului www.cdep.ro.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Baietii lui Virgilica si-au impus pana si imnul lor in ’90. Dupa care s-au prea desteptat.
La Tunyvaros la tabere , se va cante care imnul , că nu știe la mine . Oi întrebă la Victor O , care le cânt ?! Cred că bag un ceardach și mai bine e .
Habar nu ai de cum a fost compus și cine e autorul bre.. Scrii povești de dragul populimii căscate..Pe de altă parte un popor are un imn NAȚIONAL. Tu ca romîn, cîte imnuri ai avut in ultima sută de ani de cînd te crezi nație /?
Ce text limba de lemn: “prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor…” Dată și nu serbare ce trece fără prezența elevilor, a intelectualilor, a academicienilor a oficialilor la monumentele și statuile domnitorilor, Regilor, a Reginei Maria, a eroilor neamului românesc, la busturile și statuile lui Mihai Eminescu, fără emoție, fară emulație. Majoritar numai de bifat fară simțire o acțiunea din Legea X. Trist, rușinos și care va fi urmat de rău.
“Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!”
Un imn total neadecvat: nici ca text, nici ca melodie.
-textul ne face niste adormiti pe veci in somnul cel de moarte de catre barbarii de tirani. Desi tiranii s-au dus, ptr ca acum suntem in Epoca de Aur a Democratiei.
-melodia este imposibil de cantat de catre publicul obisnuit. Ca sa nu iasa lamentabil, imnul trebuie cantat de coristi profesionisti. Cand se canta in public, iese o behaiala de toata jalea.
Ne trebuie un imn usor de cantat de catre tot romanul si in care sa nu ne mai jelim ca barbarii de tirani ne tin adormiti. Uitati-va la engleJi, ce frumos le iese imnul cand il canta un stadion intreg. Ptr ca este un imn facut cu cap, cantat prima data in `1745 si devenit imn in 1780……[Rumburak]
Trei scrieri definitorii ale naționalității: 1 – Miorița; 2 – O scrisoare pierdută; 3 – Deșteaptă-te române.
@Marele Urs (de fapt, un mare mincinos):
Ca de obicei, spui numai prostii, din fierea ta coclita de ura sovina, la intrecere cu ics si axoni, alti doi mult uritori de romani.
Se stie cine a facut cintecul care astazi este imn. Faptul ca exista diverse ipoteze nu inseamna decit ca a aparut intr-un timp de mari framintari si ca a avut priza la public, drept care au fost mai multi oameni care l-au prelucrat pentru a-l cizela.
Valoarea cintecului rezida si in faptul ca melodia a fost adoptata si de albanezi. Nu este singura melodie romaneasca adoptata de altii ca imn national.
Si alte state, inclusiv Ungaria, si-au schimbat imnul de-a lungul istoriei. Matura deci mai intii pe la usa ta.
Asta-i un nim(imn)al celor care zic ca sunt români…adică jiji,rejele, klaus,fechete,ițic ,ștrul..
„Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Versuri Andrei Mureșanu, 1848, Muzica Anton Pann, 1848. Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.
Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești(1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el.
Versurile Imnului național al României au fost compuse de IL Caragiale iar muzica e un marș funebru după Chopin.
…
atit sunt de nepotrivite.
A fost cântat cu ocazia fiecărui moment crucial ale istoriei noastre: 1877, 1918,1944, 1987,1989 (cand a fost impus ca imn național al României, sub formidabila presiune a manifestanților).
IMNUL naţional al României provine din MELODIA lui Anton Pann „Din sânul maicii mele” (melodie religioasă, din anul 1839). Anton Pann a fost si cel care a pus pe muzica sa versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu prin 1842.
Poate ca nu este mai bun ca imn decit Trei Culori, cu tot mesajul sau patriotic. Desteapta-te romane reprezinta un moment revolutionar, pe cind Trei Culori reprezinta perenitatea. Schimbarea a fost de inteles in 1989 dar Trei Culori, cu textul original, e mult mai adecvat.
IMNUL naţional al României provine din MELODIA lui Anton Pann „Din sânul maicii mele” (melodie religioasă, din anul 1839). Tot Anton Pann a fost cel care a pus pe muzica sa versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu prin 1842.
La ce Ora vrei sa te Destepti ? A zis Caricaturistul Mihai Stănescu ! Umor 50 la suta Realizat innainte de 1989 !
Bine ca imnul nu este cantat sub forma originala, asemanatoare cu un mars funebru. In interpretarea actuala, oarecum mai allegro, iti mai vine sa-l auzi.
Imi mentin parerea: nu este adecvat ca imn. La fel ca si @Anonim, consider ca ,,Trei culori” este mult mai potrivit. Mai potrivit si ca linie melodica si mai solemn si mai reprezentativ ptr noi.
(Pe mine ma scoate din papuci chestia aia ca sa ne tot trezim din somnul cel de moarte, de parca am fi niste mortaciuni adormite)……[Rumburak]
@Linderman
-imnu glorifica un strain criminal,violator,talhar,
„un nume de Traian”.
din partea noastra Constitutia se poate rezuma/abrevia la primele cuvinte,
Romania este stat natzional.
Este un imn de dimensiune si apreciere LOCALA si de aceea marea majoritate a romanilor nu se simte reprezentata. Trei Culori este un imn NATIONAL atat ca text cat si ca muzica.