Ziua de 11 octombrie 1754 este ziua în care, la Blaj, Episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice și moderne din istoria românilor, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, care a mai spus: „Școala de obște va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetanie, de cântare și de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”.
Momentul 11 octombrie 1754, ziua în care episcopul greco-catolic al Bisericii Unite cu Roma, Petru Pavel Aron, „a semnat decretul de înființare la Blaj a primelor școli sistematice și moderne cu predare în limba română din istoria românilor”, pe care personal le denumea „fântânile darurilor”, putem spune că reprezintă primul nucleu iluminist din cultura română, care avea să conducă nemijlocit la apariția Școlii Ardelene, elocventă expresie a iluminismului românesc a cărei primă scânteiere a fost vizibilă în Transilvania în spre sfârșitul secolului al XVIII – lea, denumit și „Secolul Luminilor” și începutul secolului al XIX –lea. În afară de Blaj și în alte centre din Transilvania, precum Oradea, Lugoj, Beiuș, Orăștie și Năsăud, s-au înființat asemenea școli moderne, de limbă română.
Un fapt notabil l-a produs recunoașterea celei de a doua diplome a împăratului Leopold, prin care s-a acordat egalitatea în drepturi a românilor uniți cu Roma cu celelalte națiuni ale Principatului Transilvaniei”, ce a deschis calea românilor transilvăneni interesați să studieze teologia, filosofia și dreptul canonic la Roma și Viena, strălucite centre culturale ale iluminismului european. Ca o consecință firească, în urma studiilor înalte ale românilor transilvăneni, susținuți de către Biserica Unită cu Roma, au început să fie editate lucrări de maximă importantă istorică, filologică și lingvistică, care, prin conciziunea argumentației, au stat la baza întocmirii viitoarei petiții ce va fi adresată împăratului.
Astfel, în spiritul egalității conaționale, solicitate prin petiția denumită „Supplex Libellus Valachorum”, concepută și definitivată în perioada 1791 – 1792 și adresată împăratului Leopold al II-lea, semnatarii acesteia, iluștri cărturari transilvăneni ai Blajului, ieromonahii și călugării Greco catolici uniți cu Roma, școliți la Roma și Viena, între care: Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuil Micu și Ion Budai Deleanu, urmându-i întrutotul premisele expuse de precursorul mișcării, episcopul Ion Inocențiu Micu-Clain, ce se sfârșise în 1768, în timpul autoexilului său la Roma, au exprimat, cu imuabile argumente istorice și filologice, descendența directă a românilor din Transilvania, proveniți din rândurile coloniștilor romani ai Daciei, susținând teza „latinismului” acestora; argumente solide expuse și susținute în propriile lor lucrări, cu caracter istoric: „Istoria și lucrurile și întâmplările românilor” (Samuil Micu), „Hronica românilor și a mai multor neamuri” (Gheorghe Șincai), „Istoria pentru începutul românilor în Dachia” (Petru Maior), cu caracter lingvistic: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” (S. Micu și Gh. Şincai), „Lexiconul de la Buda” (dicționar colectiv cvadrilingv), „Disertaţie pentru începutul limbii române” (P. Maior) , cu caracter literar: „Țiganiada” (Ion Budai Deleanu).
Ziua Școlii Ardelene se sărbătorește anual la 11 octombrie din 2014. Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat, la 19 noiembrie 2013, și de Camera Deputaților, la 3 iunie 2014, aceasta din urmă fiind for decizional. Legea a fost promulgată de președintele României, la 1 iulie 2014.
Prin această sărbătoare publică se omagiază mișcarea culturală cunoscută sub denumirea de „Școala Ardeleană”, curent întemeietor „al celor mai valoroase idei și opere care ne definesc genetic, istoric și sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un uriaș efort de aclimatizare a spiritului european în viața românilor, de creare a unei gândiri românești în consens continental”.
Școala Ardeleană a fost o puternică mișcare iluministă transilvăneană, generată de unirea Bisericii românilor ardeleni cu Biserica Romei, în urma căreia a luat naștere Biserica Română Unită cu Roma.
Cu această ocazie, autoritățile administrative publice centrale și locale pot organiza manifestări publice dedicate acestei zile, dar de ce să o facă?
Surse: Pagina oficială a Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș; Mihai Caba: „Școala Ardeleană, primul nucleu „iluminist” al culturii române”, Revista „Armonii Culturale”, din 8 oct 2023.
Fotografii: Pagina oficială a Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș
Cine cotizeaza la „Cotidianul” pentru aprobarea postarilor tale ?
Ioi scuze, nu pe tine trebuia sa te intreb.
Vezi că vine iarna, mergi de te culcă, iar te-au luat durerile de cap. Mai era un poet din neamul, de prin Arad, parcă. Omul spunea că, la fiecare zi de 1 Decembrie, devine din ce în ce mai depresiv. Eu sper că s-au vindecat și, că orice cetățean român normal la cap, la 1 Decembrie își pune în piept cocarda roș-galben-albastră. La tine n-am pretenții, știu că vezi doar negru în fața ochilor…
„Romîni” se NUMESC doar cei din neamul MAGHIARILOR din ROMANIA !
Cei din NEAMUL NOSTRU SE NUMESC … ROMANI din ROMANIA (ca cetateni ROMANI din Imperiul ROMAN) ! Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia.
In Transilvania traiesc (Conform invatatilor Școlii Ardelene) in mod sedentar si majoritar, doar cei care vorbesc o limba de SUBSTRAT de tip GETO-DACIC si de SUPRASTRAT de tip DACO-ROMANIC !
Păi bre.. Despre care școală ardeleană vorbești :: In Ardeal și romînu invăța ungurește.. Cei pe care vrei să-i faci discipoli, sunt de fapt unguri.. Prima școală cu vorbire in ceva limbă asemănătoare cu rumîna era inființată de o contesă maghiară inspre educarea purdanilor de pe moșia lor. Evident romînu e transhumant și nu are istorie in Transilvania.. Invenții de genul sunt ridicole și de fapt te sapi singur..