Festivalul Internaţional de Film de la Cannes a început, spectaculos, marți seară. Un duo glamour, format din actriţa şi cântăreaţa Charlotte Gainsbourg şi actorul Javier Bardem, a avut „misiunea” de a declara deschisă a 72-a ediţie a Festivalului.
Angèle a asigurat ambianţa muzicală a ceremoniei. O pleiadă de vedete este aşteptată pe Croazetă.
Covor roşu, zombi şi escarpeni. Festivalul s-a deschis cu The Dead Don’t Die al americanului Jim Jarmusch, un obişnuit pe Croisette. Regizorul a reunit un casting de patru stele, cu actori şi muzicieni, pentru acest film cu zombi, care are şi un subtext politic.
Pentru prima data în istoria Festivalului, ceremonia de deschidere, animată de Édouard Baer, a fost transmisă şi în 600 de săli de cinema. Spectatorii au putut urmări The Dead Don’t Die, în acelaşi timp cu juriul prezidat de regizorul mexican oscarizat de două ori, Alejandro González Iñarritu.
Micul oraş Centerville este invadat de zombi după o catastrofă ecologică. Locuitorii asistă uluiţi la trezirea morţilor din localitate. Poliţia este depăşită, şeriful Robertson (Bill Murray), adjunctul său Peterson (Adam Driver) şi colega lor foarte sensibilă Minerva Morrison (Chloë Sevigny) sunt încurcaţi: cum să facă faţă acestei ameninţări inedite?
O comedie sarcastică, în care realizatorul de 66 de ani se dovedeşte foarte critic faţă de modernitate. “Zombi suntem noi”, a afirmat el într-un interviu acordat ziarului Le Monde.
Cineastul meloman este întotdeauna foarte aşteptat pe Croisette. Un obişnuit al Festivalului de la Cannes, el a prezentat aici 8 dintre lungmetrajele sale. Distins cu Caméra d’Or în 1984 pentru Stranger Than Paradise, el a triumfat odată cu primirea Premiului pentru cea mai bună contribuţie artistică, în 1989, pentru Mystery Train, înainte de a obţine Marele Premiu în 2005 graţie peliculei Broken Flowers.
Comedie încântătoare, The Dead Don’t Die nu pare însă favorită în cursa pentru Palme d’Or.
Filmul lui Jim Jarmusch trebuie să facă faţă unor coloşi ca Terrence Malick (Une vie cachée), Quentin Tarantino (Once Upon A Time In Hollywood), o scrisoare de dragoste pentru Hollywood, sau Ken Loach (Sorry We Missed You). Presigioasa recompensă va fi acordată în seara zilei de 25 mai, în timpul ceremoniei de închidere a Festivalului.
Ceremonia de deschidere a început cu un fragment din documentarul Varda par Agnès, în semn de omagiu pentru cineasta Agnès Varda, care ne-a părăsit la sfârşitul lunii martie. Copiii ei, Mathieu Demy şi Rosalie Varda au urcat treptele Palatului Festivalului, însoţiţi de ministrul Culturii, Franck Riester. Pe afişul Festivalului, o fotografie a regizoarei, privind prin camera de filmat la realizarea primului ei lungmetraj. Scaunul ei gol a primit primii paşi pe scenă ai lui Édouard Baer.
În monologul său, actorul şi umoristul a lăudat puterea cinema-ului, milioanele de dolari ale box-office-ului american la filmele care nu reunesc decât o mână de fideli ai ecranului. “Cinema-ul înseamnă căldură umană. La Cannes, sala este uneori atât de mare, încât filmul se opreşte pentru a o privi. Nu vă mâncaţi pizza în faţa Netflix-ului”.
După un fragment scurt de Michel Legrand, de asemenea omagiat în această seară, cântăreaţa Angèle a apărut pe scenă cântând Sans toi, un titlu pe care muzicianul l-a compus împreună cu Agnès Varda.
Édouard Baer a prezentat apoi juriul. “Invitaţia aici este un privilegiu şi o onoare. Cannes a fost un festival crucial pentru noi atât ca cinefili, îndrăgostiţi de cinema, cât şi ca regizori. Este un privilegiu să fiu însoţit de un cortegiu de artişti atât de diferiţi şi atât de tineri pentru a lua decizii care vor schimba cariera altora. Selecţia oficială, cu noile ei talente, n-ar putea fi mai exaltantă. Cred în forţa eliberatoare şi umană a cinema-ului. Cea de a 7-a artă ne poate schimba vieţile. Această călătorie ne va transforma şi vom învăţa unii de la ceilalţi. Trebuie să apreciem lucrul, devotamentul care însoţesc operele. Sarcina noastră va fi delicioasă ca un bol de fructe exotice. Vom face tot ce putem pentru a alege cea mai frumoasă bijuterie. Singurul judecător al cinema-ului este timpul”, a afirmat regizorul.
Alejandro Gonzalez Iñarritu şi ceilalţi membri ai juriului, printre care se regăsesc regizorul grec Yorgos Lanthimos, actriţa Elle Fanning sau desenatorul Enki Bilal, vor trebui să aleagă, până în 25 mai, câştigătorul celebrei Palme d’Or dintre cei 21 de pretendenţi. Atât obişnuiţi, cât şi nou veniţi. Având la activ câte două Palmes d’Or, Ken Loach şi fraţii Dardenne au intrat în clubul foarte închis al regizorilor dublu premiaţi. Un record ce n-a fost depăşit niciodată până acum, lucru ce s-ar putea schimba dacă unul dintre ei va adăuga anul acesta un al treilea trofeu carierei sale.
Şi ei obişnuiţi ai locului, Pedro Almodóvar şi Xavier Dolan vor putea spera la prima Palme d’Or. Atât de strălucitorul Once Upon A Time de Quentin Tarantino (care va susţine şi un master class), despre hippiotul din Los Angeles din anii 70 ucis de Charles Manson, este foarte aşteptat şi el. Mai ales pentru duetul Brad Pitt şi Leonardo DiCaprio, cât şi pentru actriţa hollywoodiană de 28 de ani, Margot Robbie. La anunţarea listei filmelor din Competiţia oficială, directorul artistic al Festivalului Thierry Frémaux, a insistat şi asupra selectării unor noi talente, printre care multe regizoare. O modalitate de răspunde veşnicei întrebări privind numărul mic de femei în cursa pentru premiu din fiecare an.
Senegaleza Mati Diop va prezenta filmul său Atlantique, a cărui acţiune se desfăşoară într-un cartier popular din Dakar (într-un interviu acordat Hollywood Reporter aceasta a comentat: “Sunt prima regizoare black din concurs, iar ceea ce reprezint transcende ceea ce sunt, dar nu-mi aparţine”). Austriaca Jessica Hausner evocă în Little Joe un viitor destul de apropiat în care se recurge la manipulări genetice, avându-l pe afiş pe Ben Whishaw. În Sibyl, franţuzoaica Justine Triet narează povestea unei romanciere devenite psihanalistă (Virginie Effira), care decide să se întoarcă la scris dar îi lipseşte inspiraţia.
La tradiţionala conferinţă de presă a juriului, Alejandro Gonzalez Inarritu care este primul preşedinte mexican de pe Croisette, a declarat că echipa sa va căuta filmele care frapează şi marchează “din punct de vedere emoţional, intelectual. Opere neliniştitoare şi provocatoare. Vom învăţa în aceste zile care ne vor transforma şi ne vor face să creştem ca artişti”.
Anul acesta, Festivalul de Cannes se împotriveşte “poliţiei politice”. Acordarea Premiului pentru Carieră lui Alain Delon a stârnit nemulţumirea internauţilor care au strâns 18.000 de semnături pentru a protesta împotriva homofobiei şi rasismului său.
Thierry Frémaux, directorul Festivalului, a calificat petiţia drept „poliţie politică”.
“Alain Delon are dreptul să gândeacă cum doreşte”, a replicat el ieri, adăugând: “Este complicat să judeci cu ochelarii de astăzi lucruri care s-au întâmplat în trecut şi s-au spus în urmă cu câţiva ani (…) Alain Delon este un actor legendar şi o parte a istoriei Festivalului de la Cannes, la fel cu Clint Eastwood, Woody Allen şi Agnès Varda”.
La 62 de ani de la prima sa apariţie pe Croisette, Alain Delon va urca treptele Palatului Festivalului pentru a primi distincţia. El va asista apoi la proiecţia filmului Monsieur Klein, regizat de Joseph Losey în 1976, special restaurat cu acest prilej.
Juriul, prezidat de regizorul mexican Alejandro González Iñárritu şi format din actriţa americană Elle Fanning, cineaştii grecul Yórgos Lánthimos şi francezul Robin Campillo, creatorul de benzi desenate şi regizorul francez Enki Bilal (Bug), scenarista şi regizoarea americană Kelly Reichardt, regizoarea italiană Alice Rohrwacher, regizorul polonez Pawel Pawlikowski şi actriţa şi regizoarea Maïmouna N’Diaye, din Burkina Faso, va decide câştigătorii dintre cele 21 de pelicule aflate în cursa pentru Palme d’Or: The Dead Don’t Die, de Jim Jarmusch, Dolor y Gloria, noul film autobiografic al lui Pedro Almodóvar, cu celebrii actori Antonio Banderas şi Penelope Cruz, Il traditore, de Marco Bellochio, despre mafiotul Tommaso Buscetta, interpretat de Pierfrancesco Savigno, The Wild Goose Lake, de Diao Yinan, care povesteşte splendid istoria lui Alice şi Joachim care visau cinema-ul, Parasite, de Bong Joon Ho, Le Jeune Ahmed, de Jean-Pierre Dardenne & Luc Dardenne, Roubaix, une lumiére!, de Arnaud Desplechin, Atlantique, de Mati Diop, Matthias et Maxime, de Xavier Dolan, Little Joe, de Jessica Hausner, Sorry We Missed You, de Ken Loach, Les misérables, de Ladj Lee, A Hidden Life, de Terrence Malick, Bacurau, de Kleber Mendonça Filho & Juliano Dornelles. Li se adaugă La Gomera, de Corneliu Porumboiu, Frankie, de Ira Sachs, Portrait de la Jeune Fille en Feu, de Céline Sciamma, It Must be Heaven, de Elia Suleiman, o povestire burlescă ce explorează identitatea, naţionalitatea, Sybil, de Justine Triet, Once Upon A Time… in Hollywood, de Quentin Tarantino şi Mektoub, My Love:Intermezzo de Abdellatif Kechiche, cel mai lungă peliculă don concurs, care durează mai mult de patru ore.
În afara competiţiei, au fost anunţate filmele: Les Plus Belle Années d’une Vie, de Claude Lelouch, Rocketman, de Dexter Fletcher, un musical de succes despre viaţa lui Elton Hohn, cu Taron Egerton care cântă şi reinterpretază melodiile mentorului său în biografia nebună şi vizionară a excentricului pop star, Too Old To Die Young – North of Hollywood, West of Hell, de Nicolas Winding Refn, Diego Maradona, de Asif Kapadia (Maradona Ribel. Erou. Dumnezeu), La Belle Epoque, de Nicolas Bedos, Sângele lui Rambo (Last Blood), cu Sylvester Stallone, o ultimă aventură a războinicului obosit, care va fi proiectat pe 24 mai.
Cu 40.000 de profesionişti ai cineama-ului în fiecare an, Festivalul de la Cannes este o mină de aur pentru comercianţii din oraş. Astfel, liderul pieţii spaţiilor rezervate se aşteaptă în timpul festivalului la 2.500 – 4.000 de sosiri pe noapte. Este, de asemenea, o perioadă fastă şi pentru restaurante care vor avea de-a face cu o clientelă ultrarafinată.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.