În programul său, Ana Ciceală promite să redea farmecul istoric al Bucureștiului. Vorbește despre spații verzi, plantarea a două milioane de arbori, dar recunoaște că nu se poate realiza în jumătatea de mandat rămasă, ci e un obiectiv pe zece ani.

Cotidianul a întrebat-o despre Cathedral Plaza, clădirea construită ilegal, pentru care se așteaptă demolarea de 18 ani. Ana Ciceală spune că vrea să consulte cetățenii din zonă pe această temă.o

Despre locuințele sociale, oferite celor dezavantajați, Ciceală spune că vede ca pe o „victorie de politică” faptul că și alți candidații „au început să promită locuire publică”.

„Calea Victoriei pietonală permanent”

Cotidianul: Transformați Calea Victoriei în stradă pietonală?

Ana Ciceală: Da, am propus asta și vreau să mă consult cu cetățenii. Asta am spus, că mă voi consulta lunar cu toți cetățenii Bucureștiului, iar acesta e unul dintre proiectele care va fi în consultare. Noi vrem să transformăm Victoriei în pietonală permanent, nu ca să fie organizat „Străzi deschise” permanent acolo, ci în ideea de a reda orașului o zonă istorică importantă, unde oamenii pot să se relaxeze în oraș și să dezvoltăm și comunitar Bucureștiul, fiindcă simt că avem nevoie de asta. În schimb, nu am de gând să scot pistele de bicicletă de acolo, ci numai mașinile.

Cotidianul: Ce se va întâmpla cu aglomerația în trafic?

Ana Ciceală: Dacă vă amintiți, în anul 2013, când s-a făcut consultarea pentru străpungerea de pe Buzești-Berzei, la Facultatea de Arhitectură, eu am fost prezentă atunci, și profesorii de la Universitatea de Arhitectură care au și în realizare PUZ-ul orașului încă, au spus că vor să lărgească Buzeștiul, tocmai pentru a face calea Victoriei pietonală, deci acest lucru era în plan de multă vreme. Pe de altă parte, bineînțeles, cu trecerile, că sunt o felul de treceri de străduțe perpendiculare pe calea Victoriei, pe acelea nu putem să le închidem, având în vedere că e necesar să avem și tranzit.

Cotidianul: Ați închide centrul vechi pentru mașini?

Ana Ciceală: Centrul vechi e închis, în bună parte, pentru mașini. Mai sunt mașinile de aprovizionare care circulă și alte mașini ale riveranilor, cred că putem să organizăm mai bine aprovizionare în zona respectivă, fiindcă de multe ori, se plâng cetățenii că trebuie să facă slalom între mașini de aprovizionare.

Cotidianul: Cum ați vedea ideea de circulație alternativă? O zi mașini cu soț, o zi fără soț

Ana Ciceală: Poftim? Nu am mai auzit această idee până acum, știu că funcționa în vremea comunismului, nu cred că am mai auzit vreodată un expert de mobilitate să propună o asemenea absurditate. În schimb, cred că e necesar să investim mai mult, mai repede, în transportul alternativ public, adică să schimbăm mai repede șinele de tramvai, care multă dintre ele sunt în stadii de contractare avansată, să cumpărăm mai multe tramvaie, îmi propun. Înțeleg că e nevoie ca o flota să fie mărită la 300. De asemenea, să schimbăm în timp toată flota de autobuze cu troleibuze, care sunt pe electric, astfel încât în zece ani, maxim, să avem un București complet electrificat.

Iar pe zona de piste de biciclete, benzi unice, în planul meu sunt prevăzute implementarea pe toate reabilitările de străzi a pistelor de biciclete prevăzute în Master Plan Velo, votată în această vară de către Consiliul General. Iar pe benzile unice, cu siguranță, asta este o soluție care a fost aplicată de toate capitalele europene și pe care o am și eu în programul electoral.

„Pensionările nu pe caz de boală, ci anticipate, să nu mai beenficieze de gratuitate”

Cotidianul: Referitor tot la transport, veți oferi transport gratuit pentru toată lumea sau pentru ce categorii ar putea fi oferit transport gratuit?

Ana Ciceală: Am prevăzut nu pentru toată lumea, fiindcă oricum subvenția, la momentul acesta, este destul de mare și trebuie să facem niște calcule mai serioase pe cât de mult putem extinde categoriile care beneficiază de gratuitate. Ceea ce am făcut, în schimb, și am lansat în spațiul public această idee, este să avem gratuitate pentru profesori, învățători, educatori, oameni care lucrează în educație, indiferent că sunt la facultate sau în preuniversitar. Și am putea, de exemplu, pentru oamenii care se pensionează nu pe caz de boală, sunt pensionările acelea anticipate care se fac pentru pensiile speciale, de exemplu, care ar putea să nu mai beneficieze de gratuitate, adică să beneficieze doar după 65 de ani. În mod ideal, cu siguranță, am vrea să avem un transport complet gratuit pentru întregul Bucureștiul, însă financiar, în acest moment, nu este posibil.

În schimb, promit că nu cresc substanțial niciodată prețurile la abonamente, la bilete și așa mai departe.

Cotidianul: Credeți că subvenția pentru gigacalorie oferită de Primăria Capitale este prea mare?

Ana Ciceală: În prezent, acoperă cam 70% din cât plătim, în fapt, pe gigacalorie. Asta era pe ultimul calcul și cam așa a fost în ultimii ani. Cu siguranță este împovărător pentru bugetul Capitalei, dar nu cred că putem să schimbăm acest lucru în acest moment.

Ce putem să facem, în schimb, pentru a descrește cuantumul de energie care vine în sistem, numai din zona aceasta, este să colaborăm cu asociațiile de blocuri și să luăm linii de finanțare, care există deja la Uniunea Europeană, pentru a avea fotovoltaice cu stocare pe blocuri de de locuințe, a instala totul fotovoltaice cu stocare pe toate instituțiile publice ale Primăriei, acolo unde este posibil, bineînțeles. Adică trebuie să avem regenerabil în mixul acesta de energie, inclusiv pe termoficare, dar nu numai, energie în genere și electricitate, astfel încât să nu mai fim atât de dependenți de rețeaua noastră de termoficare, care este veche și trebuie schimbată în continuare. Înlocuite țevile în rețeaua primară, cei 1000 de km, ne mai rămân în jur de 600-700 de km de înlocuit, dar nu este suficient.

Pentru a descrește prețul la întreținere și subvenția plătită de municipalitate, va trebui să investim și să aducem mai aproape producerea de energie termică. De exemplu, în centrale, ca să nu mai circule prin țevile acelea foarte lungi, de 20 de km și ciuruite, pe care le tot înlocuim. Cum am zis, fotovoltaice, să ne uităm la un proiect pilot de geotermal în Nordul Bucureștiului, să vedem când putem valorifica nămolurile de la Glina și toate aceste lucruri. Ne gândim că Bucureștiul, din păcate, nu are un manager de energie, așa cum au toate capitalele europene și că avem nevoie de un plan integrat de încălzire și răcire, care este de asemenea prevăzut de legea.

„Nu se poate realiza ceva într-un mandat interimar de doi ani”

Cotidianul: Tocmai de aceea aș vrea să vă întreb în ce an vor avea bucureștenii apă caldă și căldură fără întreruperi?

Ana Ciceală: Nu cred că se poate realiza ceva în doi ani, de exemplu, într-un mandat interimar, cum va fi acesta an. În schimb, dacă începem să investim și să atragem aceste fonduri europene și instrumente financiare pe zona aceasta de lipsa energetic regenerabil, cred că într-un orizont de timp de, cinci-șapte, maxim zece ani, vom putea spune adio acelor întreruperi și statului în frig.

Cotidianul: Dărâmați Cathedral Plaza?

Ana Ciceală: M-am gândit la asta. Sunt foarte multe construcții legale în orașul nostru care au decizie, hotărâre definitivă de la instanță, că au fost construite nelegal, dar și de demolare, cum este Cathedral Plaza. M-am gândit la asta și aș vrea să consult iarăși cetățenii din zonă să vedem „respect” în structură, cum să-i zic…fiindcă nu vrem să afectăm, bineînțeles, catedrala de lângă. De asemenea, în prezent, pe decizia instanței, costurile respective ar trebui suportate de dezvoltatori, de cei care au construit, și nu de către municipalitate, adică din banii contribuabililor. Însă m-am gândit, să știți, că poate ar fi o soluție totuși să o demoleze municipalitatea, în ideea de a da un exemplu clar, dacă e posibil tehnic, iarăși să nu afectăm Catedrala Sf. Iosif, de a da un exemplu tuturor celor care mai vor să construiască ilegal în București.

Cotidianul: Ideea de a construi locuințe sociale pentru tineri este una comunistă, în viziunea dumneavoastră?

Ana Ciceală: Au fost foarte multe lucruri să facem în spațiul public despre asta. Sunt atacuri și zgomot de campanie ale adversarilor politici. Și dumnealor au început să vorbească despre asta și se consideră de dreapta și se autoidentifică de dreapta. Adică au început să vorbească despre asta și au început să promită locuințe publice în ultima săptămână. Așa că o consider o victorie de politică publică și a campanii noastre faptul că au început și ei să promită locuire publică.

E o problemă gravă care se confruntă nu numai Capitala noastră, ci foarte multe orașe europene, aceasta a locuirii accesibile. Adică familii tinere, familii vulnerabile, familii sub pragul de sărăcie, care nu își mai permit să locuiască în București sau locuiesc foarte înghesuiți, în condiții precare, sunt persoane fără adăpost care de an de zile au toate dosarele complete și nu primesc repartițiile conform legii românești și legii locuirii. Așa o consider că este un serviciu public și o paradigmă pe care noi trebuie să schimbăm la primăria generală, a începe să construim, să închiriam, să renovăm, să vedem ce clădiri și terenuri existente sunt. Deci, eu am trăit în comunism, îmi amintesc frigul, îmi amintesc cozile, îmi amintesc esta curentului din comunism, chit că eram mică.

Cotidianul: Ce ați alege? Să schimbați un metru de conductă sau să cheltuiți banii pe un târg de Crăciun?

Ana Ciceală: Categoric, metru de conductă. E bine să avem și relaxare și târguri de Crăciun. Acestea, de multe ori, pot fi făcute în colaborare cu privații, pe costuri modice, dacă există un administrator bun în fruntea Capitalei, astfel încât să nu plătim din banii cetățenilor bani pe târguri de Crăciun. În schimb, conducta respectivă e o investiție în viitor, în căldura pentru copiii noștri, iarna pentru vârstnicii care închid caloriferul, fiindcă vor să-și cumpere de mâncare sau pastile.

Cotidianul: Există mafie imobiliară în Capitală?

Ana Ciceală: Oh, da. Există. Prea multă, aș spune. M-am confruntat și eu cu ea. Știți că am lucrat la Asociația Salvați Bucureștiul înainte să intru în politică. Acolo existau zeci, de fapt, sute de procese împotriva mafiei imobiliare din Capitală. Cele mai multe au fost câștigate, altele sunt încă pe rol după atâția ani. M-am confruntat, în ultimii trei ani, la IOR, în zona retrocedată, cu mafia imobiliară de acolo, și am văzut cum câștigă, inclusiv în zilele acestea, fiindcă autoritățile nu se mișcă și nu fac ce trebuie pentru a proteja terenurile și bunurile publice ale Bucureștiului, practic.

„Ar merita să facă această alegere”

Cotidianul: De ce ați recomanda oamenilor să se mute la București?

Ana Ciceală: E un oraș viu, un oraș în care își pot găsi loc de muncă. Încă este un oraș care e în dezvoltare și vedem că începe să devină foarte prosper. Aș vrea să se resimtă mai mult în viața locuitorilor prosperitatea economică pe care o resimțim în ultimii ani și în serviciile publice oferite de Primărie. Așa că, pe lângă faptul că e un hub universitar important și avem nevoie de toți oamenii buni să contribuie la viața noastră comunitară, aș zice că pentru viitor, pentru viitorul pe care îl vedem noi aici în oraș, ar merita să facă această alegere.

Cotidianul: Cum vedeți ideea unui „buletin de București”?

Ana Ciceală: În niciun caz. E vorba de un oraș cosmopolit, în care trebuie să respectăm drepturile și libertățile fiecăruia. Trăim într-o societate deschisă, din punctul meu de vedere, pe care merită să o apărăm. Și Bucureștiul produce bogăție și prin prisma oamenilor care se mută aici, muncesc aici și aduc aportul lor, creativitate, muncă. Gândiți-vă la toti studenții care se mută în București și rămân aici și care, de fapt, devin oamenii care produc, pur și simplu, dezvoltarea orașului nostru.

Când vor respira bucureștenii aer curat

Cotidianul: Când vom respira aer curat în București, inclusiv în parcuri care să fie îngrijite?

Ana Ciceală: Pe zona aceasta, eu am propus un plan ambițios care prevede plantarea două milioane de arbori în zece ani. Cei două milioane de arbori înseamnă mai multe lucruri: înseamnă cinci păduri urbane mari de peste cinci hectare, două dintre ele deja le-am propus ca proiect în Consiliul General, Parc Buzești, Parc Vitan. Parcul Vitan a fost adoptat de către Consiliul General și trebuie doar construit.

Apoi, pe lângă aceste păduri urbane mari și locuri pentru parcuri noi, trebuie, bineînțeles, să le gestionăm și să plantăm acolo unde e nevoie, în parcurile deja existente. Pentru zona de mini-păduri urbane, care a fost foarte… S-a implementat programul acesta în foarte multe capitale europene. De exemplu, Londra, au făcut vreo 800 în câțiva ani de zile, putem și noi să facem și am propus tot așa, câteva sute mini-păduri urbane. Alveolele de pe marile bulevarde și străzile importante, la fel, trebuie înlocuite. Acolo la fel, vor fi câteva sute de mii de arbori care lipesc de pe străzile Bucureștiului din alveole.

Mai este zona aceasta de grădini comunitare și grădini urbane. E un spațiu important acolo care poate fi alocat pentru grădini, dar și pentru plantări în curțile instituțiilor publice. Cam jumătate din pădurea Băneasa ca dimensiune sunt acum prinse ca spații verzi din aceste curți ale instituțiilor publice. Și de asemenea, în zona de Centură verde, care e un proiect care se află deja în implementare de un an de zile, putem să mai plantăm și acolo câteva sute de mii de arbori ca să suplinim pădurile tăiate din jurul Bucureștiului de la Centură.

„Să arate și harta noastră ca harta Parisului, verde”

Deci pe zona de aer și când am putea respira un aer curat, după ce facem aceste investiții în replantări, în a avea nu mai mulți arbori, neapărat, ci mai multe parcuri, mai multe zone în care să putem respira bine, după ce cumpărăm toate tramvaiele, troleibuzele și avem un transport complet electrificat în București care va fi folosit, va fi ales ca alternativă la mașină de către bucureșteni, vom putea spune că ne ducem și noi ca Parisul și harta noastră… Ați văzut, după zece ani de asemenea investiții la Paris, harta culorii la Paris arată de la roșu sau la galben și verde. Sper să arate așa, în zece ani, și harta noastră de la București.

Dar nu cred că în mai puțin de zece ani, cu toate aceste investiții masive de infrastructură verde și de mobilitate alternativă, vom putea să scădem, să zicem substanțial, adică peste 50% din poluare.

Cotidianul: Și o ultimă întrebare, cine a fost un primar mai bun, Traian Băsescu sau Nicușor Dan?

Ana Ciceală: De departe Nicușor Dan.