10.000 de străini din România nu pot fi angajați

Deși are un deficit major de forță de muncă, România se confruntă cu o situație contradictorie: peste 10.000 de muncitori străini, prezenți legal în țară, nu pot fi angajați din cauza unor disfuncționalități sistemice și a unor practici iresponsabile, susține Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.

„Acești oameni au fost deja verificați de statul român. Nu li se poate imputa nimic din punct de vedere penal sau de securitate. Sunt gata să muncească, dar mulți dintre ei ajung, fără să știe, în situații de ilegalitate din cauza unor factori cumulativi ce scapă adesea controlului lor”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.

Potrivit acestuia, o parte a problemei este generată de angajatori care, în mod voit, profită de necunoașterea legii de către lucrătorii străini și îi mențin în activitate chiar și după expirarea documentelor legale de ședere sau muncă, fără a iniția procedurile de reînnoire. „Avem de-a face și cu o doză de rea intenție. Sunt angajatori care știu exact ce trebuie făcut, dar aleg să nu respecte legea, exploatând vulnerabilitatea și lipsa de informare a acestor oameni”, a explicat Badea.

Un alt factor îl constituie apariția unor firme care se prezintă drept agenții de recrutare, dar care nu își asumă în mod real responsabilitatea proceselor administrative. „Există entități care promit atât muncitorilor, cât și angajatorilor că vor gestiona toate demersurile necesare pentru obținerea avizelor de muncă și prelungirea permiselor de ședere. În realitate, multe dintre aceste firme nu duc nimic la bun sfârșit, iar muncitorii se trezesc în ilegalitate fără să fi fost măcar notificați”, a adăugat președintele Patronatului.

La toate acestea se adaugă un factor logistic semnificativ: timpul lung de așteptare pentru obținerea programărilor la Inspectoratul General pentru Imigrări. „Chiar și în cazurile în care există bună-credință din partea tuturor, întârzierile administrative, mai ales cele legate de programări, riscă să compromită întregul proces. Dacă o cerere nu poate fi depusă la timp, chiar și cu toate documentele pregătite, muncitorul ajunge în mod automat în situație de ședere ilegală.”

Romulus Badea salută faptul că IGI a început să deschidă birouri și în weekend, pentru a reduce numărul mare de solicitări și a preveni întârzierile. „Este un pas pozitiv și necesar, dar insuficient dacă nu este însoțit de o reformare mai amplă a procedurilor și legislației din domeniu. E nevoie de soluții sistemice, nu doar reactive.”

În acest context, Patronatul atrage atenția și asupra rigidității actualului cadru legal în ceea ce privește schimbarea angajatorului. „Este nevoie urgentă de simplificarea procedurii de schimbare a angajatorului pentru muncitorii străini. Multe situații de ilegalitate ar putea fi prevenite dacă lucrătorii ar avea acces facil și transparent la un nou contract de muncă legal”, a subliniat Romulus Badea.

Patronatul consideră că aceste cazuri numeroase și documentate nu pot fi tratate ca excepții, ci trebuie abordate printr-un mecanism administrativ clar și eficient, care să permită regularizarea muncitorilor de bună-credință. „Avem în România peste 10.000 de astfel de persoane, verificate deja de autorități, care vor să muncească, iar noi nu putem beneficia de prezența lor. Este o pierdere de resurse pe care nu ne mai permitem să o ignorăm”, a încheiat președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.