2018: Ungaria pregătește o „declarație de război“

În România, ultimele luni au fost marcate de dezbaterile privind strategia pentru cele șase luni în care Bucureștiul va deține președinția Consiliului UE, la începutul anului 2019. Însă până atunci România va mai avea de marcat un moment simbolic – o sută de ani de la Marea Unire.

În iulie 2016 a fost creat un Departament Centenar în cadrul aparatului de lucru al premierului, șeful său a demisionat după schimbarea guvernului, a fost înlocuit, însă bugetarea este încă una cu probleme. În Ungaria vecină a luat naștere un departament special, Trianon 100, care a început să contracareze acțiunile pregătite de România pentru anul 2018. Deși are o influență aparent în scădere la Bruxelles, Guvernul Viktor Orban poate beneficia de susținerea Rusiei lui Vladimir Putin și de influența comunității maghiare din SUA în planurile sale pentru 2018. Suficiente motive pentru ca guvernul de la București să fie extrem de vigilent.

Mai jos, câteva fragmente din articole de presă din Ungaria dedicate Trianonului, extrase din analiza „O nouă declarație de război: «Dreptate pentru Ungaria!»“, a Evei Balogh, istoric maghiar fugit din Ungaria în 1956, licențiată la Universitatea Yale, comentatoare a vieții politice ungare la site-ul său, hungarianspectrum.org.

Vecinii Ungariei, numiți „hiene“

Ideea generală ce transpare din articolele despre Trianon este cea conform căreia Ungaria este victima nevinovată a acelor popoare pe care conducătorii regatului le-au lăsat să se așeze în țară de-a lungul istoriei. Interpretarea ar fi că toate aceste popoare aveau toate drepturile înainte de 1918 și că nu a fost nicio clipă amenințată continuitatea existenței lor. Aceeași interpretare este valabilă și pentru zilele noastre. Un articol publicat de „Magyar Idok“, în care membrii Micii Antante (România, Cehoslovacia, Iugoslavia) sunt considerați „hiene“, arată că, acum, Ungaria este înconjurată de vecini, la fel ca antimaghiarii în urmă cu o sută de ani, și că Ungaria este tratată la fel de nedrept ca în urmă cu o sută de ani. Interesant este mesajul de forță trimis de autorul articolului, Gyorgy Pilhal – nu este unul împotriva vecinilor, ci a Europei, vizate fiind cotele de imigranți impuse Ungariei. „Vreți să inundăm cu imigranți această rămășiță mutilată și însângerată a țării? Nu, nu. Niciodată!“

„Custozii unor teritorii furate“

Vestul, mai puțin vecinii Ungariei, este vinovat pentru Trianon. Aceasta este și viziunea fiului lui Gyorgy Pilhal, jurnalist la „Pesti Sracok“. Vecinii Ungariei nu ar fi decât „custozii unor bunuri furate“. Adevărații vinovați sunt puterile vestice, nucleul UE de astăzi. „Vestul ne-a amputat mâinile și picioarele și ne-a aruncat între vecinii ostili de astăzi. Vestul este Trianonul. Ei nu și-au cerut iertare, nu au încercat să-și îndrepte păcatele și să reducă pagubele“.

Același mesaj împotriva Vestului și din partea jurnalistului naționalist Istvan Stefka. El consideră că peste Ungaria se va abate un al doilea Trianon, pus la cale de George Soros, care este „Bel Kun, Gyorgy Lukacs, Oskar Jaszi și Mihaly Karoly la un loc“, o referire la liderul de facto al Republicii Sovietice Ungare din 1919, la miniștri ai acestei republici și la liderii Primei Republici Ungare, din același an. Acum, „nu cu arme, ci prin uneltiri, minciuni, infamie, influență financiară și finanțarea dușmanilor interni“, Soros și cei ca el vor să pună mâna pe destinele Ungariei, consideră jurnalistul amintit.

Poziția guvernului: „Dreptate pentru Ungaria“

Iată însă și o poziție oficială a guvernului de la Budapesta, exprimată de Janos Lazar, șeful cancelariei premierului Viktor Orban, considerat al doilea cel mai puternic politician din Ungaria. Mesajul de mai jos a fost transmis în cadrul unui discurs ținut de Janos Lazar pe 3 iunie și se adresează, din nou, în special liderilor de la Bruxelles, nu doar vecinilor Ungariei.

„Este timpul ca vecinii noștri și liderii Europei să recunoască următoarele și să-și revizuiască politicile în consecință: națiunea ungară este victima Trianonului și nu se află la originea tratatului.“ (…) „Națiunea ungară trebuie să primească, dacă nu reparații materiale, atunci măcar unele morale, pentru cea mai mare nedreptate din istoria lumii.“ (…)„Noi nu vrem să modificăm frontierele și, mai cu seamă, nu vrem tensiuni etnice… noi războaie în Europa… dar asta nu înseamnă că vom tolera provocările, violarea repetată a sensibilității noastre naționale pentru încă o sută de ani. Da, putem spune și acum «Dreptate pentru Ungaria!»“, adică sloganul revizionist de după 1929. Hungarianspectrum mai trece în revistă o soluție anti-Trianon din partea lui Szilard Nemeth, vicepreședintele partidului lui Viktor Orban: un teritoriu aparține celor care îl locuiesc, prin urmare, ungurii trebuie să lupte pentru modificarea balanței demografice în bazinul carpatic. Este o ideea lansată de unii istorici maghiari, aceea de a lua Ungaria înapoi făcând mulți copii.

Strategie electorală și nu numai

Desigur, mesajele naționaliste transmise de presa ungară, controlată în mare măsură de Guvernul Orban, vizează electoratul radical de dreapta, în vederea alegerilor parlamentare din primăvara anului viitor. Se mai adaugă și cei circa 700.000 de etnici maghiari din statele vecine, care au drept de vot, grație legislației trecute de același Guvern Orban. Că jurnaliștii și politicienii ungari încearcă să conteste Tratatul de la Trianon este un lucru de înțeles, la fel și lupta premierului Orban cu instituțiile europene, ce par să acționeze în concert cu noi forțe politice proeuropene, care iau naștere acum în Ungaria pe un scenariu vizibil și în România, și în Polonia. Însă aceasta nu înseamnă că guvernul de la Budapesta are în colimator doar Vestul european în ce privește Trianonul. Prinsă în lupta anticorupție, cu ordonanțele, în dezbateri privind biserica și drepturile minorităților sexuale, România nu ar trebui să uite de această miză, deloc una exclusiv simbolică.