25 de ani de poveşti în teatrul românesc

Războiul. E peste tot în jurul nostru. Iar cea de a 25-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru îşi propune să dezbată această temă. De ce izbucnesc războaiele din afara şi din interiorul nostru? Artiştii au nevoie de public pentru a se simţi cu adevărat împliniţi, iar principala misiune a FNT este să-i aducă pe oameni împreună, în Teatru.

”Îmi plac sărbătorile. Îmi doresc o ediţie care să stea sub semnul valorii”

Criticul de teatru Marina Constantinescu, un fin analist, în calitate de director artistic şi unic selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru, care va avea loc între 23 octombrie şi 1 noiembrie, ne sugerează câteva dintre noutăţile acestei ediţii, realizată în urma unei selecţii extrem de riguroase, ne vorbeşte despre cultură, despre arta dialogului care s-a diluat la noi, ca şi valoarea limbii române, despre lumea politică a momentului. O evaluare lucidă şi profesională a stării actuale a teatrului românesc. Spectacole invitate, participare internaţională, dans, recitaluri, ateliere, conferinţe şi întâlniri, lansări de carte, expoziţii, spectacole la temperatura marilor emoţii, companii de prestigiu, montări de repertoriu, tentative de explorare a expresiei teatrale.

Vom reintra în circuitele teatrale mari.

„Trăim într-o lume dominată de deziluzii, de pierderea identităţii şi a ceea ce este – să spunem – nobil, rar şi semnificativ în viaţa noastră. Trăim într-o lume tensionată, unde tema războiului este una extrem de prezentă. Suntem înconjuraţi de forme ale războiului, ale conflictului, terorii şi terorismului. Prezenţa lor se face simţită peste tot, acut, în jurul nostru. Chiar foarte aproape de noi. Modul în care teatrul abordează tema războiului – fie că e vorba de textele Greciei antice, Shakespeare sau texte contemporane – este de urmărit şi de analizat”.

The War, coproducţie între Teatrul Cehov şi Festivalul de la Edinburgh, în regia lui Vladimir Pankov

La această ediţie a Festivalului care împlineşte 25 de ani de existenţă, de fapt 25 de ani de când învăţăm limbajul democraţiei, Marina Constantinescu punctează pe câteva dintre evenimentele acestei ediţii. ”Am invitat două producţii remarcabile. Nu vreau să renunţ la această componentă internaţională, pe care am adăugat-o în 2005. Având sub ochi mişcarea teatrală românească, e bine să exersăm şi comparaţia. The War este o co-producţie Festivalul Cehov de la Moscova şi Festivalul de la Edinburgh. Este tulburător. Absolut. Front, de la Hamburg, poartă semnătura regizorului Luc Percival. Un nume tare la ora asta şi o personalitate extraordinară. Ambele spectacole, ambele invitaţii, mai exact, s-au concretizat şi pentru că tema acestei ediţii este războiul. Conflictul, Terorismul. Violenţa. Tensiunea de peste tot în care ne străduim să trăim. Sunt atinsă de ce se întâmplă în Ucraina, dar şi în Irak, Transnistria, Siria, Egipt, de dezastrul de la Charlie Hebdo. Războiul nu mai este într-un singur fel. E mult mai al naibii de greu timpul pe care îl traversăm. Mai necurat. Apocalipsa, parcă. Nu ne mai înţelegem, nu ne mai suportăm. Dacă în spectacolele amintite povestea pleacă de la Primul Război Mondial, ea ajunge astăzi. Anul acesta sunt 70 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar în orice formă de conflict, cineva dintr-o familie pleacă pe front. Un fel de front. Există despărţirile sfîşietoare. Şi moartea…”

Marina Constantinescu face ca inteligibilul şi sensibilul să se contopească, face ca ordinea realului şi cea a imaginarului să comunice. Ea stabileşte o legătură între culoare, vibraţia muzicală, forma teatrală, o alianţă a teatrului cu celelalte arte.

Imagine all the people, un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu

”În jur… sunt pălării gigantice puse pe capul unor pitici. Cultura este, şi ea, un fel de Gulliver care se plimbă printre mărunţei. Noi am vrea ca şi ei să crească şi să priceapă că numai valoarea contează. Zbuciumul societăţii a fost şi zbuciumul teatrului. N-a fost şi nu este simplu pentru oamenii de teatru. Şi nu numai.

Nu-mi plac festivismele. Îmi plac sărbătorile. De aceea, această ediţie, deşi este una rotundă şi impresionantă, stă tot sub semnul valorii. A ceea ce este viu şi dinamic în breaslă”.

Anul trecut au fost Manifestul unei generaţii şi producţia West side story. Anul acesta sunt Manifest pentru dialog, spectacolul Antisocial şi colaborarea a două instituţii prestigioase: Festivalul Naţional de Teatru şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Ambele sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis.

”Proiectul nostru în jurul spectacolului Antisocial este realizat de regizorul Bogdan Georgescu cu tinerii absolvenţi de la actorie de la Sibiu. Vom organiza dezbateri publice după reprezentaţii. Vor fi invitaţi oameni din politică, cei cu funcţii, care decid şi care, mai sperăm, chiar simt să facă mişcări din secolul 21. Nu vreau să cred că totul este terminat în ţara mea.

Cele 44 de spectacole sunt, de fapt, tot atâtea poveşti cu şi despre noi. O ipostază acută şi puternică a teatrului românesc, dar şi a lumii din care el se naşte. O lume agitată, frământată, tranşată de tot felul de conflicte, minciună, lene, ură, invidie. O lume din care iubirea şi adevărul nu au dispărut însă. Asta am simţit în călătoria mea de peste 10 luni pe urmele teatrului românesc, umblând prin ţară. Dar teatrul este sărbătoarea care dilată timpul. Acolo, într-o seară, încăpem toţi. Ne pierdem unii în ceilalţi, rătăcim unii prin poveştile celorlalţi, călătorim prin iluzii în cea mai sublimă libertate interioară. Este tot ce vă propun. Să fim liberi ca să putem să percepem ce ne apropie şi ce ne depărtează de această lume urâtă. Ca să ne putem bucura de anvergura artiştilor cu nume mari sau de provocările celor mai tineri. Acest Festival este singurul care spune, în fel şi chip, fascinanta poveste a teatrului romnânesc. De 25 de ani”.

”25 de ani de speranţe şi decepţii, de bucurii şi tristeţi, 25 de ani de viaţă”

Mein Kampf, un uriaş hohot de râs. Foto Nicu Cherciu

La rândul lui, Ion Caramitru, Preşedintele UNITER, mărturisea în Caietul-Program:

”Mă uit cu disperare la ştirile fierbinţi ale zilei şi încerc să recapitulez modul în care teatrul a intervenit salvator în conflictele majore ale lumii. Din puzderia de senzaţii care mă încearcă privind televizorul selectez doar spaima pe care mi-o induce scrâşnetul inconfundabil al şenilelor în mers şi încerc să înţeleg despre ce e vorba când văd, faţă în faţă, tancuri şi copii.

Asist parcă la o piesă scrisă de destin, în care Wagner, Şostakovici, Mozart şi Rahmaninov îşi dau mâna ca să acompanieze balalaika şi bazooka într-o hărmălaie care face deliciul unor dirijori iresponsabili.

În această eră a dezvoltării fără precedent a ştiinţei, spaţiul virtual este o nouă scenă care confiscă energiile unor posibili eroi adevăraţi. Oamenii sunt ascultaţi, controlaţi, manipulaţi, înspăimântaţi de ziua de mâine, de sărăcie şi război.

Să-i chemi la teatru ca să uite pare absurd şi inuman, ce le poate oferi o seară agreabilă sau o comedie ca alternativă?

Şi totuşi, de ce sunt sălile de teatru pline? De ce când e vorba de Romeo şi Julieta lumea uită de dureri? De ce când Hamlet se luptă cu minciuna, crima şi destinul, publicul parcă îi arată drumul?

Nu cumva pentru că în teatru eşti actor şi spectator în acelaşi timp?

Nu cumva pentru că în lumea lui întâlneşti alături gânduri mari, iluzii, spaime, bucurii… ca-n viaţă?

Și în fond ce e viaţa?

Lumea întreagă e o scenă iar oamenii sunt doar actori, spunea Shakespeare, deschizând lumea căutărilor de sine, chiar dacă peste gard Războiul celor Două Roze începuse.

25 de ani de Festival Naţional de Teatru înseamnă tot atâţia ani de speranţe şi decepţii, de bucurii şi tristeţi, de bucurii şi despărţiri, adică 25 de ani de viaţă.

Suntem cu toţii mai bătrâni cu 25 de ani, dar ce contează?

Acum, mai precis ca oricând, ştim că solidaritatea în respectul profesiunii este speranţa salvării TEATRULUI pe care toţi îl iubim cu patimă devoratoare”.

FNT şi dimensiunea lui internaţională

Aura Corbeanu, Marina Constantinescu şi Ion Caramitru au vorbit la Conferinţa de presă despre 25 de ani de FNT

Se continuă şi la această a 25-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru să fie menţinută vie dimensiunea internaţională a evenimentului, ilustrând creaţia scenei contemporane din Europa.

Invitaţii străini vor avea un cuvânt important de spus în cadrul Festivalului, nu doar prin intermediul celor trei spectacole din străinătate (Front/Frontul – regia: Luk Perceval, The War/ Războiul – regia: Vladimir Pankov şi Tiger, în regia Sofiei Jupither – Suedia), ci şi prin personalităţile care vor ajunge la Bucureşti cu această ocazie. Unii dintre aceştia vor avea şi întâlniri teatrale cu tineri actori români.

Atelierul de creaţie susţinut de regizorul Luk Perceval, intitulat Peace for the monkey mind/O minte liniştită, perfect concentrată, va constitui un alt moment reprezentativ al Festivalului. Cunoscutul regizor belgian va împărtăşi celor zece actori aleşi soluţiile proprii, rezultate dintr-o intensă experienţă artistică, pentru o îmbinare armonioasă între tehnici de yoga şi lucrul cu actorii pe texte de William Shakespeare şi Jon Fosse.

Festivalul Naţional de Teatru

Cât priveşte spectacolul Tiger/Tigrul, invitat din Suedia, acesta este cea mai recentă montare europeană a textului dramatic Tigrul sibian de Gianina Carbunariu, în regia Sofiei Jupither, pus în scenă la Teatrul Dramatic Regal din Stockholm. Proiectul este o colaborare a Institutului Cultural Român cu producătorii spectacolului şi Teatrul Regal suedez, prin programul internaţional de întâlniri cu profesioniştii Dramaten&. Textul are forma unui fals documentar de investigaţie unde toţi martorii sunt intervievaţi după ce, într-un mic oraş, un tigru fuge de la grădina zoologică. Spectacolul aduce în discuţie reacţia grupurilor sociale compacte faţă de elementul diferit, străin, necunoscut.

Au mai rămas trei zile până la deschiderea, pe 23 octombrie, a Festivalului Naţional de Teatru.

FNT înseamnă posibilitatea oferită publicului de a viziona 44 de spectacole selecţionate din stagiunea 2014-2015, trei producţii invitate din străinătate (Frontul / Front – regia Luk Perceval, War / Războiul – regia: Vladimir Pankov şi Tiger, după Tigrul sibian de Gianina Cărbunariu, în regia Sofiei Jupither – Suedia), dar şi multe evenimente care vor face, sperăm, din a 25-a ediţie FNT o adevărată sărbătoare dedicată artei.

Dinte pentru dinte

În perioada 23 octombrie – 1 noiembrie, Teatrul Odeon este partener al Festivalului Naţional de Teatru, găzduind opt spectacole din festival, unul fiind producţia proprie selectată, Viză de clown.

Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania Liviu Rebreanu prezintă vineri, 23 octombrie, de la ora 18.00 şi de la ora 21.00, la Sala Majestic: DINTE PENTRU DINTE, după Zeul carnagiului de Yasmina Reza, regia Cristi Juncu, decor şi costume Cosmin Ardeleanu.

Povestea scrisă de Yasmina Reza este simplă: doi băieţi se bat în curtea şcolii; unul îi rupe doi dinţi celuilalt cu un băţ. Acţiunea se mută repede într-un apartament la uşa căruia sună părinţii „agresorului” pentru a răspunde chemării părinţilor „victimei”. Aceştia nu doar că le răspund, dar îi şi invită înăuntru pentru a rezolva civilizat situaţia creată de incidentul violent dintre progenituri. Cele două cupluri de părinţi sfârşesc prin a-şi da arama pe faţă. Dincolo de ipocriziile bunelor maniere, cei patru ajung să se chestioneze unii pe ceilalţi, să îşi pună în discuţie propriile căsnicii şi să se arate aşa cum sunt cu adevărat.

Teatrul Naţional Cluj-Napoca vă invită, duminică 25 şi luni 26 octombrie, la vizionarea spectacolului UbuZdup!, o adaptare de Gábor Tompa după Ubu înlănţuit şi alte texte de Alfred Jarry, regia Gábor Tompa, scenografia Carmencita Brojboiu.

În spectacolul creat de Gábor Tompa, printre celelalte personaje din Ubu înlănţuit – luat ca bază pentru scenariu –, apare însuşi autorul, rostindu-şi discursul ţinut cu prilejul primei reprezentaţii a piesei Ubu Rege precum şi textul prezentării din programul de sală de atunci. Figura dramatică a lui Ubu conţine în germene toate atributele teatrului cruzimii, ale cărui principii le va dezvolta Artaud după treizeci de ani. Ubu şi Doamna lui fac să înflorească haosul şi dezordinea, iar mulţimea amorfă, trăind în starea de sclavie paradisiacă, nu va mai ajunge să exerseze libertatea. Piesa lui Jarry este de o copleşitoare actualitate, amplificându-şi sensurile într-o paradigmă a puterii confiscate, aceasta, sub atenta privire a mereu înnoitelor „garnituri” de politicieni, care golesc de conţinut (toate) valorile, ceea ce rezultă fiind o adevărată descreierisire, cum ar spune Dom’Ubu. Cei doi Ubu, ucişi de furia populară şi înmormântaţi la cimitirul Monstre-Martre, vor reînvia, re-intrând (mereu şi mereu) în poveste. Domnul şi Doamna Ubu, „retraşi“ în puşcărie, loc mult mai sigur şi mai comod – că doar, vorba aceea: „Azi la guvernare, mâine la închisoare“ –, vor conduce de acolo armata de ocnaşi, totul pe muzica creată de Ada Milea, ce va acompania isprăvile celor prinşi în vârtejul întâmplărilor. Iar când victimele înalţă imnuri în onoarea călăilor, nu mila se declanşează, ci râsul.

Pasajul de la Universitate prinde viaţă

Duminică 25 şi luni 26 octombrie, la ora 19.00, la Sala Studio, a Teatrului Odeon sunteţi aşteptaţi la VIZĂ DE CLOWN de Saviana Stănescu, regia Alexandru Mihail, scenografia Vladimir Turturică. Cu: Nicoleta Lefter, Marius Damian, Alexandru Papadopol, Meda Victor, Ionuţ Kivu, Relu Poalelungi.

Povestea este inspirată de un fapt real relatat într-un articol din Florida Observer: un român şi un ucrainean au adus în SUA peste 800 de imigranţi ilegali pe vize false de artişti de circ (Aliens with extraordinary abilities in the circus).

Saviana Stănescu îşi imaginează traiectoria a doi dintre aceşti aliens, o fată din Moldova şi un tânăr din Rusia, care pleacă din Florida la New York pentru a scăpa de deportare. Dincolo de acest moment iniţial, piesa prezintă o istorie tragicomică din oraşul care nu doarme niciodată, New York, unde oameni din diverse colţuri ale lumii îşi intersectează vieţile şi aspiraţiile într-o echilibristică de zi cu zi pe balustrada Visului American.

Teatrul Naţional Cluj-Napoca aduce marţi, 27 octombrie, de la ora 18.00 şi de la ora 21.00, APOLODOR după Gellu Naum, spectacol-concert de Ada Milea, scenografia Cristian Rusu.

Marina Constantinescu, selecţionerul unic al FNT

APOLODOR redivivus! Inspirată de întâlnirea cu actorii Naţionalului clujean, Ada Milea propune un nou spectacol-concert: un încântător drum de poveste, o rememorare interactivă a călătoriilor celebrului pinguin creat de Gellu Naum, într-o interpretare foarte specială, aşa cum a obişnuit publicul de toate vârstele.

„Apolodor este un fel de hartă muzicală a călătoriilor pinguinului lui Gellu Naum. În loc de fotografii, el are un ecran cu umbre mişcătoare. În acea zonă, orice om îşi poate schimba forma pentru a deveni personaj. Există şi personaje (în special animale) care îndată ce ies din ecran pot părea oameni. Se interacţionează mult cu publicul, iar echipa muzicală e mereu gata să pară transportată în altă parte a Globului. Memoria tuturor este ajutată de hârtiuţe lipite peste tot (inclusiv pe instrumente şi personaje) şi povestea se recompune cu ajutorul unui personaj care locuieşte în frigiderul mobil al pinguinului. Cântecele sunt adaptări ale vechilor piese de pe albumul Apolodor. Pe acea înregistrare am cântat împreună cu Dorina Chiriac, Radu Bânzaru şi Adrian Mihai, iar acum am reconstruit piesele folosind actori ai Naţionalului clujean. Sper să transmitem măcar o fărâmă din frumuseţea acestui text minunat”, explică Ada Milea.

Ion Caramitru, de 25 de ani Preşedintele UNITER

Karamazovii după F.M. Dostoievski, în regia luiAlbu István, un spectacol de neratat, în 23 octombrie, la orele 18.00 şi 21.00, la Sala Pictura de la TNB.

Spectacol prezentat de Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Compania „Tompa Miklós”.

„Dacă nu există Dumnezeu, atunci totul este posibil, iar omul îşi face singur legea”, spune Dostoievski, iar această idee se regăseşte în mai multe opere ale sale. Ideea principală a ultimului său roman, Fraţii Karamazov, se concentrează asupra unui mesaj filozofic şi etic. Eroii romanului – rebelul Ivan, dezlănţuitul Dmitri şi cucernicul Aleoşa – sunt personaje arhetipice, mari speranţe ale societăţii ruse. Totuşi soarta lor este una tragică, îşi ucid tatăl, ceea ce duce la respingerea lumii dumnezeieşti, revolta împotriva puterii şi a jocurilor de pasiune şi suferinţă.

Richard Crane nu face doar o adaptare scenică din capodopera lui Dostoievski, ci scoate în evidenţă personajele principale ale romanului, cei patru protagonişti, care vor juca şi celelalte personaje ale romanului.

Manifest pentru Dialog plecând de la Antisocial

Mein Kampf de George Tabori

Înregia lui Alexandru Dabija.

Scenografie: Carmencita Brojboiu. Muzica originală: Ada Milea, Anca Hanu.
În data de 23 octombrie, la Sala Mare a TNB, la ora 20.00

Spectacol prezentat de Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Cea mai faimoasă piesă a lui George Tabori este farsa antinazistă Mein Kampf, pe care a regizat-o el însuşi, pentru prima oară, la Viena, în anul 1987. Prin teatrul său, Tabori a căutat să încurajeze publicul să râdă de monştrii şi ucigaşii de pe scenă.

Mein Kampf este un exorcism, un uriaş hohot de râs, un cântec de libertate în care autorul, victimă a terorii naziste, tratează oroarea într-o manieră neaşteptată. Shlomo Herzl, un evreu bătrân vânzător de cărţi, primeşte în azilul său de noapte un tânăr lipsit de talent, sosit la Viena pentru a studia la Academia de Arte Frumoase. Tânărul este numit Hitler, personaj egocentric şi frust, paranoic şi vanitos, un nazist în devenire. Shlomo ar fi putut să perceapă pericolul care se apropia, dar el nu vede în tânărul Hitler decât un obişnuit semen al lui.

Ofelia Popii în Nathan Înţeleptul

Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt

Regia: Gábor Tompa

Decor: Helmut Stürmer. Costume: Carmencita Brojboiu

Coregrafie: Johanna Bodor. Muzica originală: Vasile Şirli

Data premierei: 25.10.2015, la Sala Studio a TNB, la ora 20.00

Spectacol prezentat de Teatrul Maghiar de Stat, Cluj

În opinia lui Friedrich Dürrenmatt – Vizita bătrânei doamne fiind singura piesă pe care autorul o numeşte nu comedie, ci tragicomedie –, în ciuda faptului că în vremurile moderne tragedia nu mai este posibilă, în adâncul poveştilor groteşti, aproape fără excepţie, se ascunde sentimentul tragic. Societatea contemporană a îndreptat către o nouă matcă şuvoiul fluviului tragic şi, în ziua de azi, nu soarta individuală, ci însăşi istoria este cea care îşi lichidează protagoniştii. Acest tragism îl interesează pe Dürrenmatt şi în cazul comediilor. Ca pe Shakespeare, de altminteri, ale cărui comedii sunt străfulgerate de o cruzime ascunsă.

Cântec de lebădă

Vizita bătrânei doamne este radiografia unui orăşel provincial. A unui oraş în care comunitatea – strânsă în „cerculeţe publice”, „mici comitete şi comiţii”, asociaţii, societăţi şi alte grupuri de interese –, reiterând clişeele etice dictate de spiritul de turmă şi pătrunsă de aroganţa demagogică a propriei integrităţi, este în acelaşi timp coruptă şi coruptibilă până în măduva oaselor.

Răzbunarea lui Claire Zachanassian nu se îndreaptă atât către Alfred Ill, cel care a părăsit-o odinioară, ci vizează mai degrabă această comunitate înglodată în mediocritatea provincială, tocmai prin dezvăluirea putrefacţiei morale ce o caracterizează. „Tragedia”, scrie Dürrenmatt, „face imposibilă distanţarea, în timp ce comedia aproape că o creează. Cred că această distanţare estetică indispensabilă este cea care ne poate ajuta să vedem mai limpede şi să înţelegem mai bine comunitatea în care trăim”.

Electra, după Euripide şi Eschil

Regia: Bocsárdi László

Decor: Bartha József. Costume: Kiss Zsuzsanna

Muzica originală: Boros Csaba

Spectacolul poate fi viyionat în 27.10.2015, la Sala Pictura a TNB, la ora 21.00 şi în 28 octombrie, la ora 18.00.

Spectacol prezentat de Teatrul German de Stat, Timişoara

Opera cerşetorilor. Foto Biro Marton

Electra este o adaptare a tragediei clasice a lui Euripide, care include aici şi fragmente din Agamemnon de Eschil. A fost păstrat stilul scriiturii originale, fiind menţinute fragmente şi teme de căpătâi ale tragediei clasice, precum setea de răzbunare, conştiinţa datoriei ori pasiunea. Spectacolul evocă determinarea obsesivă a Electrei de a-şi răzbuna tatăl.

În povestea Electrei şi a lui Oreste – în jurul cărora se desfăşoară întreaga acţiune –, ultimele trei generaţii au fost urmărite de un blestem tot mai hâd. Pelops, Atreus şi Agamemnon, ascendenţii fraţilor pe linie paternă, întruchipează domnia şi principiul masculin. Şi exact asta le cauzează pierirea: nu iau în considerare locul femeii, iraţionalitatea şi nici sanctitatea naşterii. Îşi sacrifică rând pe rând copiii pe altarul câte unei cauze pe care o cred sfântă. Au devenit orbi la ceea ce este fragil, asemenea unui copil neglijat care îşi pretinde dreptul la existenţă şi devine îngrozitor, bate din picioare şi cere sânge. În spectacol, Moşneagul este cel care întruchipează această energie invizibilă, dându-i consistenţă prin miracolul teatrului, fără să o simplifice. Prin urmare el este Artemis, zeiţa fecioară, dar este şi Ifigenia, copilul sacrificat, şi Dionis, zeul tragediei. El e blestemul în sine, adică sufletul tragediei. (adaptare după Benedek Zsolt)

Cântec de lebădă, după A. P. Cehov

Regia: Ferenk Sinkó

Decor: Carmencita Brojboiu. Costume: Gyopár Bocskai Muzica originală: Kata Bodoki-Halmen

Piesa va fi prezentată în 26.10.2015, la orele 17.00 şi 21.00, la Sala Atelier

Spectacol prezentat de Teatrul Maghiar de Stat, Cluj

Moliendo Cafe. Foto Biro Marton

Îmbătrânirea cauzează schimbări în dimensiunea şi vascularizarea creierului, la fel şi în percepţie. În paralel cu înaintarea în vârstă, creierul se reduce şi se modifică la toate nivelurile, de la cel molecular până la cel morfologic. Riscul hemoragiilor cerebrale, al leziunii substanţei albe şi al demenţei creşte, de asemenea, cu vârsta, precum şi şubrezirea memoriei, în timp ce apar modificări şi la nivelul funcţionării neuronilor şi hormonilor. Odată cu vârsta, oasele tind să se contracte şi să piardă din densitate — ceea ce le slăbeşte şi le expune fracturilor. Este probabil să pierdem şi din înălţimea corpului.

Apar pierderi de ţesuturi musculare, iar muşchii noştri devin mai rigizi şi pierd din tonus. Celulele dermice şi epidermice se micşorează şi ele…

Ruşinea, vulnerabilitatea, nostalgia, depresia, sentimentul singurătăţii şi izolării, al lipsei de sens sau al pierderii identităţii, frica de moarte joacă de asemenea un rol important în confruntarea cu persoana noastră îmbătrânită.

Crezi că eşti o excepţie?

Imagine all the people, Teatru-coregrafic de Gigi Căciuleanu.

Nu pierdeţi acest spectacol în 26 octombrie 2015, la Sala Mare a TNB, la ora 20.00

Spectacol prezentat de Opera Naţională Română din Iaşi

UbuZdup

„În acest spectacol mi-am imaginat un grup de oameni, un eşantion de societate umană în acţiune. Și care altă artă dacă nu cea a mişcării, a dansului, ar fi aptă să pună împreună aceşti atomi ai societăţii spre a da viaţă unui moment de fizică socială şi de alchimie de grup? Putem spune că orice adunare umană este formată din trei module: Individ, Cuplu, Grup. Ca şi în cazul organizării materiei vii în Atom, Moleculă, Ţesut organic, o grupare de oameni reprezintă un organism complex alcătuit din elemente simple: indivizi, cupluri, grupuri. Fiecare cu o a sa proprie dinamică, psihologie, poezie şi finalmente, filozofie. Și o combinaţie la infinit între acestea: Individul faţă de Grup şi vice-versa. Cuplul faţă de Individ şi vice-versa. Este tot atât de adevărat pentru nişte persoane reunite, spre exemplu, într-un autobuz, pe stradă sau într-o încăpere. Este valabil, deci, şi pentru o trupă de teatru sau dans.

Toate acestea pentru o bucată de drum şi într-un interval de timp dat. Ca în cazul acestui spectacol spus într-un limbaj care-mi este propriu. Cu felul meu de a vedea, de a gândi şi de a face dans. Idei organizate sub forma unui spectacol de teatru coregrafic. În care cele mai mici detalii sunt tot atât de importante ca si marile explozii de energie. Energie de grup în care se conjugă ca într-o orchestraţie cât se poate de minuţioasă energiile fiecăruia dintre cei de pe scenă. Adresându-se nu numai ochiului, ci chiar gândirii şi, sper, inimii spectatorului. Mi-aş permite să-l invit pe acesta nu numai să privească, ci să participe cu imaginaţia la soarta fiecărui dans-actor. „Imagine All The People” – precum ne îndeamnă atât de frumos John Lennon…”, mărturisea regizorul şi creatorul acestui spectacol, Gigi Căciuleanu.

Terorism de Fraţii Presniakov

Regia: Felix Alexa

O piesă de o deosebită intensitate, atât de reală zilelor noastre, ce poate fi vizionată în 27 octombrie 2015, la Sala Atelier, la ora 20.00.

La fel ca Ilf şi Petrov, Oleg şi Vladimir Presniakov scriu în tandem. Semnătura sub care publică, fraţii Presniakov, a devenit, rapid, „marcă înregistrată” a teatrului rusesc. Piesa „Terorism” le-a adus celebritatea internaţională şi onoarea de a fi cei mai jucaţi dramaturgi ruşi după Cehov.

Cu „Terorism”, regizorul Felix Alexa practică un tip de teatru aflat în priză directă cu realitatea. Ideea montării acestui text la TNB s-a născut în zilele ulterioare atentatului de la Paris împotriva revistei „Charlie Hebdo”.

Pasajul FNT, un loc viu în care vă veţi putea întâlni cu numeroşi actori. Foto Lucian Muntean

De ce, brusc, devenim cu toţii incontrolabili?- se întreabă unul dintre personajele cheie ale acestei piese. Răspunsul îl puteţi afla într-un spectacol modern, construit pe baza unor poveşti de viaţă legate între ele. „Terorism” – o punere în scenă cu structură circulară, aidoma unei hore a terorii, în care se înlănţuie umorul sardonic, ironia, frica şi absurdul existenţei. O farsă apocaliptică despre eşecul lumii contemporane.

„Piesa demonstrează că nu e neapărată nevoie de cadavre, pentru ca undeva, în adâncul nostru, să murim încet sub teroarea propriei vieţi cotidiene. Având, totuşi, iluzia fericirii…”, se destăinuie Felix Alexa.

Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara are deosebita plăcere de a vă invita la spectacolele Opera cerşetorilor după textul omonim al lui John Gay, în regia lui Kokan Mladenovic, şi Moliendo café în regia lui Silviu Purcărete.

Ambele producţii vor avea câte două reprezentaţii în cadrul Festivalului Naţional de Teatru – FNT, conform următorului program:

Opera cerşetorilorva putea fi vizionat în 27 octombrie, ora 19.00, şi în 28 octombrie, ora 19.00, la Teatrul Bulandra, Sala Liviu Ciulei.

Moliendo café, în29 şi 30 octombrie, ora 20.00, la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu.

“BIZONI Fabula urbană #2 şi Nathan Înţeleptul sunt spectacole de înaltă calitate artistică, sunt spectacole de creaţie, speciale, atât din punct de vedere al regiei, cât şi al interpretării. Şi sunt de o foarte mare diversitate. Sunt convins că publicul bucureştean – şi nu numai – va umple la refuz sălile pentru că sunt spectacole unice în felul lor. În plus, participăm şi la proiectul special în cadrul FNT, «Manifest pentru dialog», cu spectacolul «Antisocial»“.

Expoziţii de fotografie şi plastică

Poveste de dragoste în Ursa Mare în Steaua fără nume

Anul acesta ne aflăm la jubileu, motiv pentru care Festivalul îşi propune nu doar să fie în strictă actualitate, ci şi să aducă un tribut memoriei teatrului românesc. Astfel, prin cele zece expoziţii de fotografie şi plastică deschise pe toată perioada evenimentului, publicul va avea ocazia să-şi aducă aminte atât de mari nume ale teatrului, prematur dispărute dintre noi, precum Gina Patrichi, Amza Pellea, Ştefan Iordache, George Constantin sau Gellu Naum, cât şi să se bucure de universul complex, inedit, al unor mari personalităţi ale scenei contemporane: o întreagă Lume – aşa cum o vede Silviu Purcărete în 70 de fotografii expuse în foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional Bucureşti sau desenele lui Horaţiu Mălăele – care va prezenta în spaţiile afine sălii Studio un alt mod de a sintetiza lumea noastră, prin intermediul a 40 de lucrări de grafică şi caricatură: Graficaturi.

O necesară retrospectivă a expoziţiilor prezentate la Quadrienala de scenografie şi arhitectură de teatru de la Praga, ediţia 2015, îşi va afla locul, pe toată durata Festivalului, în foaierul sălii Studio a Teatrului Odeon. Rădăcini şi Libertate – expoziţii organizate în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Foaierul Teatrului de Comedie găzduieşte un eveniment expoziţional multimedia – Comedia Remix – despre naşterea şi creşterea acestui teatru ce-a fost şi rămâne un fenomen în mişcarea teatrală românească.

Expoziţia dedicată aniversării a 25 de ani de FNT – Afişele vremii. Vremea teatrului cuprinde o selecţie de afişe de festival, sau ale spectacolelor prezentate în FNT în perioada 1990-2014, care va da viaţă şi culoare Pasajului Universităţii, transformat pe durata Festivalului în Pasajul FNT. Ea va fi completată de o expoziţie virtuală de fotografie de teatru (imagini din spectacolele selecţionate în cele 24 de ediţii) – intitulată 25 de ani de FNT. O istorie în imagini, realizată de Mihaela Marin, care va rula atât în Pasajul FNT, în foaierele teatrelor partenere, precum şi pe site-ul www.fnt.ro.

Seria Conferinţelor FNT va fi deschisă de un Fals proiect de doctorat – o conferinţă-atelier de rostire a poeziei susţinută de actorul Ion Caramitru.

Festivalul are ca temă o realitate extrem de actuală şi care ne afectează pe toţi, cea a Conflictului – care se regăseşte şi în multe dintre spectacolele festivalului: Război. Conflict. Teatru – o dezbatere despre cum şi dacă poate teatrul să atenueze diversele forme de violenţă din viaţa noastră de zi cu zi, să readucă armonia între oameni.

UNITER invită la o dezbatere sub tilul: Teatrul Nostru, în care se va discuta despre promovarea spectacolului de teatru în media şi creşterea finanţărilor private pentru teatre. Cu această ocazie UNITER lansează un nou portal online – mystage.ro – care-şi propune să fie o rampă centrală de promovare, informare, distribuţie şi finanţare pentru proiectele de teatru românesc.

În colaborare cu Institutul Polonez, Festivalul propune conferinţa Teatrul şi memoria – 250 de ani de teatru de stat în Polonia, susţinută de dramaturgul şi criticul de teatru Piotr Gruszczyński. Evenimentul va fi urmat de proiecţia filmului (A)pollonia de Krzysztof Warlikowski.

Preţuim cuvântul scris şi pe cei care îl slujesc, astfel încât lansările de carte vor avea o pondere importantă în evenimentele desfăşurate în cele zece zile de Festival. Spicuim câteva dintre lansări:

– Regia de operă. Gânduri şi imagini texte de Andrei Şerban, fotografii de Mihaela Marin, ediţie bilingvă româno-engleză – Editura Nemira, Bucureşti, 2015

– Parisul personal. Casa cu daruri, de George Banu – Editura Nemira, Bucureşti, 2015

– Aventurile hingherului în Balkanya, de Mihai Măniuţiu – Editura Humanitas, Bucureşti, 2015

– Scrisori despre teatru de Giorgio Strehler – Editura Nemira, Bucureşti, 2015

– Costumul de teatru. De la schiţă la miracol, Album de Doina Levintza – Editura Nemira, Bucureşti, 2015

– Cartea de la Vama Veche de Cristian Pepino – Editura Humanitas, Bucureşti, 2015

– V.E. Mayerhold. Reconstrucţia teatrului (volumul II) – Editura Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu”, Bucureşti, 2015

– Critica de teatru: încotro? de Miruna Runcan – Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2015

– Muzici şi muze – de la piesa de teatru la musical de Maria Zărnescu – Editura Nemira şi UNATC Press, Bucureşti, 2015

– Spectacologii: Clipe de teatru de Doina Papp – Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2015

– Eveniment: In memoriam Valentin Nicolau – „Viaţa şi opera”

– All Inclusive – texte de Bogdan Georgescu – Editura Charmides, Bistriţa, 2015

În premieră absolută în România – transmisiuni în direct în ţară şi în străinatate ale unora dintre cele mai râvnite spectacole din Festivalul National de Teatru

Organizatorii Festivalului profită de avansul tehnologic al timpului în care trăim, fiind conectaţi la cele mai noi mijloace de transmisiune în direct, puse la dispoziţie cu generozitate de Grand Cinema & More din Băneasa Shopping City – Bucureşti. Astfel, Festivalul National de Teatru lansează, în premieră absolută în România, transmisii directe în ţară şi în străinatate ale unora dintre cele mai râvnite spectacole înscrise în programul Festivalului: Mein Kampf, producţie a Teatrului Naţional din Cluj Napoca (spectacolul de deschidere a Festivalului), Steaua fără nume, producţie a Centrului Cultural European pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti, precum şi spectacolul Bizoni. Fabula urbana #2, producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu. Transmisiunile în direct vor putea fi urmărite în cinci mari oraşe ale ţării (Bucureşti, Braşov, Constanţa, Piteşti, Timişoara), dar şi în străinătate, printr-un parteneriat în premieră absolută cu Institutul Cultural Român, care va facilita vizionarea acestor transmisii în spaţiile ICR Viena, ICR Londra şi ale Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.

Prin intermediul valorosului parteneriat încheiat cu Institutul Cultural Român, iubitorii teatrului românesc aflaţi în Londra, Viena şi Chişinău vor avea privilegiul de a veni în contact în timp real cu scena vie a evenimentului desfăşurat la Bucureşti, urmărindu-l în transmisiuni în direct de la sediile ICR Viena şi ICR Londra şi în Sala Mare a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău.

„Proiectul cu Grand Cinema & More, pe care l-am început anul trecut cu Rinocerii la Naţionalul craiovean, continuă astăzi, în premieră absolută în ţara noastră, căpătând o dimensiune naţională şi internaţională”, sublinia Marina Constantinescu, director al Festivalului National de Teatru. „E o noutate atât prin difuzarea spectacolelor de teatru în spaţii neconvenţionale, cât şi prin preluarea de către Institutul Cultural Român şi difuzarea în străinătate a trei dintre producţiile valoroase ale stagiunii 2014 –2015”.

Seria de transmisiuni în direct va debuta pe 23 octombrie, la ora 20.00, cu difuzarea piesei Mein Kampf de George Tabori, în regia lui Alexandru Dabija, producţie a Teatrului Naţional Cluj-Napoca, care va deschide Festivalul Naţional de Teatru pe scena Teatrulului „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

Transmisiunile continuă vineri, 30 octombrie, ora 19.00, cu spectacolul Steaua fără nume de Mihail Sebastian, pus în scenă de Victor Ioan Frunză, la Centrul Cultural European pentru UNESCO din Capitală.

BIZONI Fabulă urbană #2 după Pau Miró, realizat de Radu Afrim la Sibiu cu trupa Teatrului National „Radu Stanca”, va încheia seria de difuzări în direct a Festivalului Naţional de Teatru, în seara zilei de 1 noiembrie, începând cu ora 20.00.

Cinematograful din Băneasa Shopping City este primul din România care a pus bazele unei colaborări cu Uniunea Teatrală din România – UNITER şi Institutul Cultural Român, oferind astfel unui număr cât mai mare de spectatori din Bucureşti, provincie şi din afara ţării oportunitatea de a viziona câteva dintre cele mai aşteptate producţii prezente în Festival.

Alte evenimente conexe Festivalului

Pe marele actor Teodor Corban îl veţi putea urmări în Vizita Bătrânei Doamne a Teatrului Naţional din Iaşi

Sperăm ca Licitaţia de obiecte aparţinând unor personalităţi din lumea teatrului, care este organizată şi în acest an alături de Casa de Licitaţii Artmark, să suscite interesul publicului, contribuind astfel la atingerea scopului campaniei initiate de UNITER – Artiştii pentru artişti.

Începând din 19 octombrie, Pasajul Universităţii din Capitală se va transforma, timp de două săptămâni, în Pasajul FNT – loc de întâlnire şi de difuzare a celor mai importante informaţii legate de Festivalul National de Teatru.

Aflându-ne în an aniversar – şi atmosfera din Pasajul FNT va fi una specială, determinată în primul rând de energia şi vibraţiile create de cele peste 250 de afişe ale spectacolelor de teatru prezentate pe parcursul ultimului sfert de veac în ediţiile FNT precedente. Aceste mărturii ale drumului şi evoluţiei teatrului românesc sunt expuse în spaţiile Pasajului sub genericul Afişele Vremii, Vremea Teatrului. Li se adaugă, desigur, afişele actualei ediţii, care panotează proximitatea punctului de informare FNT creat în centrul Pasajului, precum şi filmul de fotografie semnat Mihaela Marin. Acesta cuprinde o amplă selecţie de instantanee alese din spectacolele prezentate de-a lungul celor 25 de ani ai Festivalului Naţional de Teatru şi va rula pe ecranele amplasate în Pasaj.

Centrul principalului loc de intersecţie pietonală din Bucureşti este dominat de Punctul INFO FNT, dotat pentru a fi la zi cu toate informaţiile despre evenimentele din Festival şi pentru a veni în întâmpinarea publicului cu detalii: spectacolele şi poveştile lor, distribuţii, harta locaţiilor, unde se găsesc bilete, preţul acestora, îndrumare pentru platforma on-line de achiziţionare a biletelor – mystage.ro –, dar şi pentru teatrele partenere care vând bilete la casele proprii; aici se găsesc fluturaşi de promovare a producţiilor invitate; de aici se pot procura gratis cele mai noi apariţii ale ziarului Festivalului (Jurnalul FNT), programul manifestărilor, informaţii-fluturaşi despre toate evenimentele conexe, afişe FNT ş.a.

Viză de clown

Tot aici se vor desfăşura zilnic, de la ora 17.00, întâlnirile informale cu artiştii FNT. În mijlocul tumultului cotidian, actorii şi regizorii spectacolelor din programul actualei ediţii nu vor lipsi de la întâlnirea cu publicul: trecătorul va avea ocazia să-i cunoască, să afle poveşti, să poarte dialoguri, să solicite autografe şi …, cine ştie, poate să cânte impreună cu artiştii sau să ia parte la mici fragmente din spectacole, organizate ad-hoc.

Vor fi iniţiate concursuri şi alte forme de participare interactivă, iar trecătorii se vor putea întâlni, în fiecare zi între orele 16.30 şi 18.30 cu cunoscuta artistă Margareta Pâslaru – prezentă pentru al doilea an consecutiv în Pasajul FNT, pentru a oferi autografe şi a prezenta CD-ul Actorii Cântă, menit să iniţieze donaţii care vor ajunge în conturile campaniei Artiştii pentru artişti organizată de UNITER.

Veţi remarca, totodată, prezenţa partenerilor noştri importanţi, cu o ofertă diversificată: Societatea Română de Radiodifuziune – cu CD-uri, DVD-uri sau cărţi multimedia tipărite la Editura Casa Radio, revista Igloo – cu stand de carte de artă şi arhitectură, standuri organizate de Nemira, Editura Unitext, dar şi de alte edituri care vă aşteaptă cu o bogată ofertă. În Pasajul FNT, de asemenea, este prezent Grand Cinema & More – partenerul care asigură transmisiunile în direct din cadrul FNT în cinci oraşe din ţară, dar şi în Viena, Londra şi la Chişinău – pentru promovarea acestora.