Preşedintele ÎCCJ caută argumente

Preşedintele ÎCCJ a cerut aviz pentru declasificare Parchetului General şi SRI.

24 aprilie 2018 11:36

De Magda Colgiu-David - Senior Editor

Preşedintele ÎCCJ

Preşedintele ÎCCJ a cerut aviz pentru declasificare Parchetului General şi SRI.

Preşedintele ÎCCJ a cerut aviz pentru declasificare Parchetului General şi Serviciului Român de Informaţii. Judecătorul Cristina Tarcea a explicat, la Antena 3, că avizele de interceptare emise de către Curte au avut un temei legal, în ciuda interpretărilor care arată contrariul. Tarcea a subliniat că a cerut deja aviz pentru declasificarea protocolului atât la Parchetul General, cât şi la SRI, anunţă Mediafax, citând declaraţia dată de magistrat la televiziunea de ştiri.

„Am cerut aviz pentru declasificare şi Parchetului General şi SRI. Nu se poate declasifica fără aceste avize. Nu ştiu care este istoria încheierii lui, eu însămi am aflat relativ recent de existenţa lui, dar am încercat să găsesc un argument logic care să-l justifice. E o interpretare greşită că avizele de interceptare date de Curte nu au avut un temei legal. Temeiul legal era decizia CEDO, care face parte din dreptul intern şi care interzicea ca avizele să fie date de procurori, aşa cum prevedea Legea 51. Problema era că, în lipsa unei norme interne, nu există o procedură. Dar repet, asta e interpretarea mea, în care chiar cred”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Cristina Tarcea neagă informaţiile potrivit cărora ÎCCJ ar avea două protocoale cu SRI. „Este doar unul. Încheiat între ÎCCJ, PG şi SRI în 2009. Nu am găsit un al doilea. Dacă există, nu este arhivat la Curte”.

Anterior, preşedintele ÎCCJ a spus că protocolul ÎCCJ-SRI – Parchetul General a fost încheiat în anul 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori.

„Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la 1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.

1 comentariu

Charlie spune:

24 apr. 2018 la 12:17

Ce naste din pisica, soareci mananca” Nici nu era altceva de asteptat de la pesonajul care cand a preluat functia
era obligat sa verifice baza legala a colaborarii cu serviciile si cu procurorii, mai ales ca nu venise din Honolulu,
asa cum pare la prima infatisare! Pai, daca dupa decizia, nedetaliata, a CEDO a trebuit suplinita LEGISLATIA( ar apare
dupa tampeniile debitate ca nici nu aveam o legislatie pe inregistrari!), atunci: De ce nu s-a solicitat Parlamentului
sa adapteze legislatia la cerinta CEDO? Aici e diversiunea abominabila a individei, care nici macar nu semnase mizeria
anticonstitutionala, DE MOTIVARE A UNUI ACT ANTICONSTITUTIONAL DREPT OBLIGATIE EXTERNA, DAR CARE NU INTRA IN OBLIGATIA ( SI NICI NU AVEA ACEASTA PREROGATIVA!) ICCJ – PICJ si CSAT-SRI DE A ADAUGA LA LEGE!!!Prin aceste tampenii explicative
aceasta persoana, cu nimic deosebit de precedenta in functie, se pozitioneaza clar in tabara anticonstitutionalilor in
frunte cu Infractorii Supremi care s-au legat impreuna in lanturi…

Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.