40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl

S-au scurs patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, ale cărui consecințe le resimțim și astăzi.

De Redactia Cotidianul - redactor
40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl

S-au scurs patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, ale cărui consecințe le resimțim și astăzi.

Ucraina marchează azi 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie.

S-au scurs patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobîl, care produce, până în prezent, consecințe. Incidentul a marcat pentru decenii Ucraina, Belarus, Rusia și o mare parte a Europei.

Accidentul

O explozie puternică a distrus, pe 26 aprilie 1986, clădirea reactorului 4 de la Cernobîl. Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei, aflată pe atunci în URSS, a explodat şi a luat foc, în urma unei operaţiuni de întreţinere şi a unui test de siguranţă care a eşuat. Explozia a eliberat un nor radioactiv care a acoperit o mare parte a Europei. Accidentul a contaminat zonele din apropiere și a răspândit radiații în toată Europa.

Sute de mii de persoane evacuate

Treizeci şi una de persoane au murit în timpul catastrofei, dar multe altele au decedat ulterior din cauza bolilor provocate de expunerea la radiaţii, în mare parte în ceea ce este astăzi Belarus.

Zeci de mii de persoane au fost evacuate definitiv din Pripiat, oraşul cel mai apropiat de centrală, la doar trei kilometri, unde locuiau atunci 50.000 de locuitori. Totuși, orașul a fost evacuat abia pe 27 aprilie, la peste 24 de ore de la explozie.

Până la jumătatea lunii mai 1986, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau într-o rază de 30 de kilometri de centrală au fost evacuate și relocate.

În anii următori, alte aproximativ 220.000 de persoane au fost mutate din zone contaminate.

Cei mai expuși au fost angajații centralei și echipele de intervenție din primele ore. În anii următori, aproape 600.000 de oameni au fost implicați în operațiunile de intervenție și curățare, mulți dintre ei cunoscuți ulterior drept „lichidatori”.

Consecințele se resimt și astăzi

Studii recente publicate la începutul anului 2026 au analizat ADN-ul a peste 1.500 de copii ai supraviețuitorilor, căutând dovezi ale transmiterii efectelor radiațiilor între generații. Rezultatele arată că efectele dezastrului nuclear de la Cernobîl nu s-au oprit la generația celor expuși în mod direct. Cercetătorii au descoperit modificări genetice și la copiii celor care au intrat în contact cu radiațiile după accidentul din 1986.

Aproximativ cinci milioane de persoane din Ucraine, Belarus și Rusia trăiesc și azi în zone recunoscute la nivel oficial drept contaminate. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, efectele dezastrului nuclear de la Cernobîl pot duce la încă 9.000 de decese. Zece reactoare de același tip ca cel folosit în 1986 sunt operaționale și azi în Rusia, din Leningrad la Smolensk la Kursk. Oamenii care trăiesc în aceste zone sunt expuși constant la doze ridicate de radiații, conform unei cercetări realizate de Greenpeace în colaborare cu oameni de știință din Ucraina.

Mesajul Ministerului de Externe

„Dezastrul de la Cernobîl a fost rezultatul unui experiment efectuat pe un reactor la cererea Moscovei, cu încălcarea protocoalelor de securitate, urmat de minciuni şi ascunderi”, a declarat săptămâna aceasta Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei într-un comunicat.

„Până în prezent, lumea se confruntă încă cu consecinţele unui sistem totalitar care a subordonat adevărul şi ştiinţa ideologiei şi puterii politice.”

La 40 de ani de la dezastru (marcat pe 26 aprilie 2026), efectele accidentului de la Cernobîl continuă să se manifeste pe plan medical, ecologic și social, fiind monitorizate constant de autorități și experți.

Maia Sandu merge la Kiev pentru a aduce un omagiu

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat, duminică dimineaţă, ca va face o vizită la Kiev, unde se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski.

„În această dimineaţă, când comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, merg la Kiev pentru discuţii cu Preşedintele Volodimir Zelenski, şi la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care şi-au dat sănătatea sau chiar viaţa pentru a proteja Europa de o tragedie şi mai mare. Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat şi puterea solidarităţii internaţionale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că ţările pot face lucruri extraordinare atunci când acţionează împreună. Avem nevoie de aceeaşi unitate şi hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu în social media..

Distribuie articolul pe:

8 comentarii

  1. Moșulică citește BINE!….Radio Europa Liberă a menționat pentru prima dată accidentul de la Cernobîl, pe 29 aprilie 1986, prin surse din Suedia, iar pe 1.mai.1986 apar știri și în ziare din Romania !.

  2. Moșule, ești DILIU !….daca in 1986 erai iradiat,azi erai „pământ de oale și ulcele”!. Romania NU a avut niciun efect de la catastrofa ,din cauza curenților de aer nordici din acele săptămâni !. Cam multi BAT-CAMPII cu evenimentul de atunci,când abia aveau CAS la gura !.

  3. Viteza de penetrare a radiației în pământ, inclusiv în pământul scumpei noastre patrii este de aprox 10cm/an Cei care aveți nuci, castani și fântâni desuprafață, în zonele afectate, luați-va un Geiger sau măcar un dozimetru, patru-cinci sute de lei nu sunt chiar o avere, și maidați cu el peste o cârpă îmbibată cu apă și uscată la soare, fără vânt, ori peste ce ați cules, mai ales dacă aveți copii. Pușca și cureaua lată, avelo grija la mistreți. Sunt cele mai radioactive patrupede ce prosperă în radiații și mănâncă din pământ.

  4. Trebuie recunoscut faptul că acea catastrofă ne-a afectat pe toţi în egală măsură pentru că radiaţiile nu ştiu să facă diferenţă între ideologii.

  5. Iar mintiti pentru Zele ? Acolo n-a fost niciun accident, daca intelegeti notiunea si n-a fost un secret pentru cineva. Acolo a fost incapatanarea prosteasca a unor ucrainieni, genetica lor, pentru a vedea cat tzine. Si a tinut pana a sarit in aer ! De asta nu-i mai lasa rusii sa se joace cu o centrala nucleara.

  6. Moscova nu a subordonat stiința și tehnologia ideologiei puterii, ci prostologiei puterii.Pe scurt, unui idiot moscovit, fost”injiner” de meserie, fără contact cu „murdăria” i-a venit”o idee”. La Cernobâl(iat),alții nu s-au trezit din dolce far niente, să verifice sistemele de siguranță, blocate și lipsă de ani de zile, iar în directorul zavodului s-a trezit aghentul007. A venit noaptea pe furiș și au început să-i curgă prostii pe gură, la telefon.Restul? Tragedie.

  7. Moscova nu a subordonat stiința și tehnologia ideologiei puterii, cu prostologiei puterii.Pe scurt, unui idiot moscovit, fost”injiner” de meserie, fără contact cuurdaria” i-a venit”o idee”.La Cernobâl(iat),alții nu s-au trezit din dolce far niente, să verifice sistemele de siguranță, blocate și lipsă, iar în directorul zavodului s-a trezit aghentul007. A venit noaptea pe furiș și au început să-i curgă prostii pe gură, la telefon.Restul? Tragedie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.