Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază se prelungește până la final de an

Parlamentul a adoptat astăzi prelungirea termenului pentru plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază ale românilor. Astfel, termenul se va prelungi până la 31 decembrie 2026.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a declarat că plafonarea trebuie menținută atât timp cât inflația pune presiune pe bugetele familiilor.

„Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârşitul anului. UDMR a susţinut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflaţia ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menţinută”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna.

 Măsura se aplică pentru o listă de produse alimentare de bază, respectiv:

•  pâine albă simplă (300–500 g)
•  lapte de consum 1 l (1,5% grăsime, fără UHT)
•  brânză telemea de vacă vrac
•  iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, max. 200 g)
•  făină albă de grâu „000” (până la 1 kg)
•  mălai (până la 1 kg)
•  ouă de găină calibrul M
•  ulei de floarea-soarelui (până la 2 l)
•  carne proaspătă de pui
•  carne proaspătă de porc
•  legume proaspete vrac (ex: roşii, ceapă, castraveţi, morcovi, ardei etc.)
•  fructe proaspete vrac (ex: mere, pere, prune, struguri)
•  cartofi proaspeţi albi vrac
•  zahăr alb tos (până la 1 kg)
•  smântână (12% grăsime)
•  unt (până la 250 g)
•  magiun (până la 350 g)

Criticile aduse – creșteri de prețuri la alte produse

Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) consideră că măsura duce la creșteri de prețuri la alte produse, iar piața ar trebui să fie liberă.

„Din păcate, poziția noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă, o piață concurențială, unde prețurile sunt așezate în funcție de cerere și ofertă (…) „Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Și aici mă refer, așa cum a văzut toată lumea, la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a afirmat Feliciu Paraschiv la Digi24.