Deputatul AUR Dan Tanasă acuză din nou Ucraina pentru scumpirile din România. Cât de false sunt argumentele parlamentarului despre miliardele destinate Kievului și falimentul APIA?

Tanasă a mers și mai departe, acuzând autoritățile de la București, în frunte cu președintele Nicușor Dan, că ar finanța masiv statul vecin în detrimentul agriculturii autohtone:

„Băgați miliarde în Ucraina, iar președintele Nicușor Dan mai avea puțin și îi cerea el scuze că n-a sărit în aer drona aia la Constanța. Așadar, terminați cu miliardele date în Ucraina, băgați-le în agricultura românească și nu o să mai trebuiască să dați nicio ordonanță de urgență prin care să mimați că protejați puterea de cumpărare a românilor”.

Deși problemele din agricultura românească și deficitul balanței comerciale sunt reale și necesită atenție guvernamentală, corelațiile făcute de deputatul AUR sunt fundamental false. Vom face mai jos o destructurare punct cu punct a ideilor deputatului.

Unde dezinformează deputatul Dan Tanasă?

Pentru o informare corectă, este necesară demontarea punct cu punct a tezelor false lansate în spațiul public, pe baza datelor economice și tehnice reale din 2026.

1. Fals: „România bagă miliarde în Ucraina din banii fermierilor”

Realitatea: România nu trimite „miliarde de euro” cash din bugetul de stat către Kiev pentru a finanța statul ucrainean. Nu scoatem aurul țării și îl trimitem lingouri către ucraineni și Zelenski. Sprijinul acordat de România este compus în principal din asistență umanitară, logistică de tranzit pentru cereale (finanțată în mare parte din fonduri europene nerambursabile destinate infrastructurii) și sprijin militar în cadrul acordurilor NATO. Banii alocați agriculturii românești prin Programul Național Strategic sau prin subvențiile APIA sunt fonduri europene pre-alocate, care nu pot fi redirecționate legal către state terțe din afara UE, cum este Ucraina.

2. Fals: „2,5 milioane de hectare au dispărut de la APIA și nu se mai produce nimic”

Realitatea: Cifra avansată de Dan Tanasă este o exagerare cam mare a realității tehnice. Suprafața agricolă totală a României înscrisă la APIA se menține de ani de zile în jurul a 9,6 – 9,9 milioane de hectare. O fluctuație sau o „dispariție” de 2,5 milioane de hectare ar însemna abandonarea a peste 25% din terenul arabil al țării, lucru contrazis de realitatea din teren și de sateliții europeni de monitorizare. Scăderile minore din registrele APIA din ultimii ani nu sunt cauzate de Ucraina, ci de procesul de comasare a terenurilor, trecerea unor suprafețe în intravilan sau neînțelegeri juridice legate de succesiuni și cadastru, fapte ce pot fi demostrate printr-o cercetare preliminară.

3. Distorsionare: „Prețul la alimente a explodat din cauza Ucrainei”

Realitatea: Inflația economică în domeniul alimentar din ultimii ani a fost un fenomen global, declanșat inițial de criza energetică (scumpirea gazelor și a electricității necesare în fabricile de procesare) și de creșterea prețurilor la îngrășăminte și motorină pentru tractoare, pe lângă alți indicatori care au crescut deopotrivă. Paradoxal, importurile sau tranzitul de cereale ieftine din Ucraina au avut un efect de scădere a prețurilor la materiile prime pe piața bursieră globală, nu de creștere.

Problema fermierilor români a fost că prețul cerealelor lor a scăzut (grâul la 80 de bani menționat de deputat), făcându-i necompetitivi în raport cu costurile mari de producție, nu că cerealele ucrainene au „scumpit” pâinea la raft. Aici deputatul are dreptate. Agricultura românească nu mai este competitivă. Dar nu de azi, de foarte mulți ani. De ce nu mai este competitivă agricultura românească? Pentru că, în agricultura românească, costurile de prelucrare, însămânțare, hibridizare, arare, discuire, ierbicidare și multe altele pe care nu le vom prezenta pe larg aici, sunt mult mai mari decât în comunitatea Europeană. Aici problema este lipsa de normare și reglementare în domeniul agriculturii.

4. Manipulare: Portul Constanța „era să sară în aer” din cauza unei drone

Realitatea: Incidentele cu drone rusești rătăcite sau deviate de războiul electronic (cum a fost și cel recent de la Galați sau de la Constanța) sunt monitorizate strict de Armata Română și NATO, sau cel puțin în teorie. Nicio dronă prăbușită pe teritoriul românesc nu a vizat infrastructura civilă strategică a Portului Constanța cu scopul de a-l „arunca în aer”, cel puțin nu până în acest moment. România nu este un stat agresor. România nu s-a implicat militar în războiul armat al Ucrainei.

Folosirea acestui narativ alarmist este o tehnică clasică de manipulare prin frică, menită să inducă panică în rândul populației și să erodeze încrederea în sistemul defensiv național și aliat. Da, portul Constanța sărea în aer dacă acea dronă mergea câțiva metri mai la stânga, către danele de hidrocrarburi (combustibili/petrol) sau lângă danele de azotat de amoniu. Altfel, portul Constanța funcționează și este în continuare cel mai mare hub la Marea Neagră. Restul e dezinformare. Atenție la dezinformări: portul Constanța nu a sărit în aer, nu este distrus, nu este închis.

Cotidianul va continua să explice cât de clar se poate unele dezinformări din spațiul public, în interesul corectei informări a cetățenilor. Declarațiile domnului deputat au putut fi demontate, cu destul de multe argumente. Nu. Agricultura românească nu a dispărut (nu 25%, cu siguranță), APIA nu dă faliment, și armata are interesul principal de a susține și de a crea încredere în spațiul românesc.