La nivel european, situația este diferită: în 2024, aproximativ 68% dintre locuitorii UE dețineau locuința în care trăiau, un procent ușor mai mic față de 69% înregistrat în 2013.
La noi în țară, deși nivelul rămâne extrem de ridicat, se observă o scădere treptată, de la 95,6% la 94,3%.
Comparativ, în 2020, peste 96% din populația României locuia într-o casă sau un apartament aflat în proprietate personală. După România, cele mai ridicate procente de proprietari se regăsesc în Slovacia (93%) și Ungaria (92%).
Proprietari mulți, chiriași puțini. Excepție face Germania
Eurostat arată că, în majoritatea statelor membre, numărul proprietarilor depășește clar numărul chiriașilor. Excepția o reprezintă Germania, unde mai mult de jumătate dintre locuitori, respectiv 53%, trăiesc într-o locuință închiriată.
Germania este urmată de Austria, cu 46%, și Danemarca, cu 39% din populație locuind în chirie.
În ceea ce privește tipul locuințelor, puțin peste jumătate din populația Uniunii Europene, adică 51%, locuia în 2024 într-o casă, în timp ce 48% trăia într-un apartament. Restul de 1% locuia în alte tipuri de spații, precum case plutitoare sau rulote.
Casele sunt forma dominantă de locuire în două treimi dintre statele UE. Irlanda conduce detașat, cu 90% din populație locuind într-o casă, urmată de Țările de Jos și Belgia, ambele cu 77%, și Croația, cu 76%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale populației care locuiește în apartamente se regăsesc în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).
Românii stau în casele lor, dar nu stăm bine la capitolul confort. Locuințele sunt supraaglomerate
Mărimea locuințelor, măsurată prin numărul mediu de camere per persoană, era în Uniunea Europeană de 1,7 camere în 2024. Cele mai mari valori au fost înregistrate în Malta, cu 2,2 camere per persoană, urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, fiecare cu 2,1 camere. La celălalt capăt al clasamentului se află Slovacia și România, ambele cu doar 1,1 camere per persoană.
Calitatea locuirii este reflectată și de gradul de aglomerare. În 2024, România înregistra cea mai ridicată rată de aglomerare din Uniunea Europeană, cu 41% din populație trăind în locuințe considerate aglomerate. Urmează Letonia, cu 39%, și Bulgaria, cu 34%.
Cele mai scăzute rate au fost raportate în Cipru (2%) și Malta (45). La nivelul UE, 17% din populație locuia în 2024 într-o locuință aglomerată, în scădere față de 19% în 2010.
