Prutul nu este periferie. Republica Moldova, testul strategic pentru România

În ziua în care Siegfried Mureșan își depune programul de guvernare și lista Cabinetului în Parlament, ceea ce se întâmplă la București este urmărit cu maximă atenție și la Chișinău. România nu este pentru Republica Moldova doar vecinul de peste Prut. Este principala sa legătură istorică, culturală, socială, economică, energetică și politică cu Uniunea Europeană.

Cifrele elimină orice urmă de romantism din această constatare. În 2025, 29% din toate exporturile Republicii Moldova au mers în România, iar 22,7% din importurile moldovenești au venit din România. Bucureștiul este, de departe, cel mai important partener comercial al Chișinăului.

Dar miza este mai mare decât relațiile comercale ori datoria istorică. Sistemul energetic moldovenesc este conectat la România și, prin România, la piața europeană. Chișinăul și Bucureștiul dezvoltă noi interconectări electrice, inclusiv proiectul Bălți-Suceava, tocmai pentru a reduce vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău definește cooperarea cu România drept unul dintre pilonii fundamentali ai securității energetice moldovenești.

Pentru R. Moldova, instabilitatea politică de la București nu este, așadar, o știre externă oarecare. Înseamnă un partener strategic mai preocupat de propriile crize și mai puțin capabil să împingă înainte proiectele comune.

Mureșan nu trebuie să descopere R. Moldova

Din perspectiva relației cu Chișinăul, experiența europeană a lui Siegfried Mureșan este extrem de importantă. El a fost coraportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Reformă și Creștere destinată Republicii Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, cel mai mare pachet european de sprijin financiar acordat vreodată statului de la est de Prut.

În negocierile europene, prefinanțarea acordată R. Moldova a fost majorată de la 7% la 18%, iar componenta de granturi a fost suplimentată. Mureșan a fost unul dintre negociatorii acestui mecanism.

CITEȘTE ȘI:

Republica Moldova, marea absentă din programul de guvernare Mureșan?

Aceasta este experiența care poate conta pentru Chișinău. Moldova a trecut deja de etapa în care integrarea europeană însemna doar obținerea statutului de candidat. În iunie 2026, UE a deschis primul cluster de negocieri, iar în iulie au început negocierile și pe capitolele privind relațiile externe. Urmează partea grea. Vorbim de reforme, administrație, legislație, bani, infrastructură și integrarea efectivă în piața europeană.

Un premier român care cunoaște mecanismele bugetare ale Uniunii și dosarul moldovean pornește, din această perspectivă, cu o experiență direct aplicabilă relației București- Chișinău.

România are nevoie de R. Moldova

Există însă un adevăr pe care clasa politică de la București trebuie să-l înțeleagă și anume că România are nevoie de o Republică Moldova stabilă.

O R. Moldova vulnerabilă înseamnă instabilitate la Prut, pe flancul estic al UE și NATO. O R.Moldova conectată economic, energetic și politic la Uniunea Europeană înseamnă o frontieră estică a României mai sigură și mai predictibilă, chiar și pe fondul problemei transnistrene. Comisia Europeană formulează deja această logică la nivel continental. Într-o Europă mai periculoasă, securitatea Uniunii depinde de stabilitatea vecinătății sale.

România câștigă și economic. R.Moldova este o piață apropiată, conectată lingvistic și comercial, iar podurile, autostrăzile, liniile electrice și investițiile construiesc treptat un spațiu economic tot mai integrat.

Bucureștiul nu-și mai poate permite să trateze R. Moldova drept capitolul sentimental al politicii externe românești. Chișinăul nu-și poate permite o Românie absentă, instabilă sau absorbită permanent de propriile crize.

Prutul nu mai este marginea României ori a spațiului românesc. Este una dintre liniile pe care se decide cât de aproape de România rămâne instabilitatea și cât de departe spre est poate avansa Europa.