' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Programul Guvernului Mureșan și lista cabinetului
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus la Parlament lista Guvernului și programul_de_guvernare, după cinci zile de lucru la document. Programul cuprinde 372 de măsuri concrete, iar lista cabinetului este înaintată Legislativului pentru procedura de învestitură, conform News.ro.
Documentele au fost elaborate de formațiunile care susțin desemnarea lui Siegfried Mureșan: Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Cabinetul propus urmează să fie analizat de comisiile parlamentare, apoi supus votului în plen.
Premierul desemnat a prezentat depunerea documentelor ca pe o etapă a formării noului executiv. Programul de guvernare stabilește direcțiile de acțiune și măsurile pe care echipa propusă intenționează să le aplice în perioada mandatului.
372 de măsuri concrete
Programul de guvernare include 372 de măsuri concrete, grupate în funcție de domeniile de responsabilitate ale viitorului executiv. Documentul urmărește continuarea reformelor administrative, stimularea economiei și utilizarea fondurilor europene.
Printre direcțiile anunțate anterior de premierul desemnat se află reforma administrației centrale și locale, reducerea suprapunerilor instituționale și eficientizarea cheltuirii banului public. Programul prevede, de asemenea, măsuri pentru companiile de stat și pentru îmbunătățirea managementului acestora.
În domeniul fiscal, liniile directoare prezentate de Siegfried Mureșan prevăd păstrarea cotei unice și absența unor impozite noi în 2027. Reducerea TVA la 19% este indicată ca obiectiv pentru momentul în care situația bugetară va permite o asemenea măsură.
Programul mai include protejarea veniturilor, indexarea pensiilor și alocațiilor în condițiile existenței spațiului bugetar, precum și reducerea treptată a poverii fiscale asupra muncii.
Infrastructură, energie și mediu
O altă componentă a programului vizează infrastructura. Direcțiile prezentate includ finalizarea autostrăzilor aflate în construcție, dezvoltarea transportului feroviar, modernizarea infrastructurii existente și extinderea mobilității pe Dunăre.
În domeniul energiei, programul prevede dezvoltarea capacităților de producție și de stocare. Măsurile sunt legate de obiectivul reducerii facturilor pentru populație și companii și de folosirea energiei în funcție de necesarul de consum.
Pentru protecția mediului sunt menționate utilizarea sateliților și a dronelor pentru combaterea tăierilor ilegale, identificarea surselor de poluare și extinderea împăduririlor. Documentul include și publicarea transparentă a datelor privind calitatea aerului și a apei.
Programul prevede măsuri pentru dezvoltarea sistemului de returnare a ambalajelor și pentru gestionarea situațiilor în care urșii ajung în localități.
Apărare și servicii publice
În domeniul apărării, liniile directoare prevăd creșterea graduală a investițiilor către 5% din PIB. Resursele ar urma să fie orientate către echipamente, tehnologie, protecția infrastructurii critice și securitate cibernetică.
CITEȘTE ȘI:
Siegfried Mureșan a publicat lista finală cu miniștrii din cabinetul său. Numele vechi și noi care apar pe lista premierului desemnat
Programul include și dezvoltarea industriei naționale de apărare, precum și consolidarea rolului României în securitatea Mării Negre. Sunt menționate finanțarea europeană și crearea de locuri de muncă în țară.
Pentru administrație și siguranță publică sunt prevăzute structuri mai clare, modernizarea sistemului 112 și posibilitatea depunerii și urmăririi online a plângerilor și sesizărilor. Documentul face referire și la măsuri de protecție împotriva deepfake-urilor și a campaniilor de dezinformare în perspectiva alegerilor din 2028.
Procedura parlamentară
După depunerea programului și a listei cabinetului, miniștrii propuși urmează să fie audiați în comisiile de specialitate. Etapa următoare este votul de învestitură din plenul Parlamentului.
Guvernul poate începe exercitarea mandatului după acordarea votului de încredere și depunerea jurământului, potrivit procedurii constituționale. Până atunci, programul și componența cabinetului rămân propuneri supuse evaluării parlamentarilor.
Cabinetul propus este susținut de PNL, USR și UDMR. Votul parlamentar va stabili dacă echipa condusă de Siegfried Mureșan obține sprijinul necesar pentru învestire.
Din pacate lipseste cea mai importanta masura si singura ce ar putea salva tara din ghearele mafiei si coruptiei endemice.
Din comentarii văd că programul acesta nu place multora.
Mergeți băieți și votați iluziile vândute de suveraniști și o să vedeți ce bunăstare o să se reverse peste voi.
Moșulică octogenar, esti departe de realitatea de azi din Europa occidentala! Adica bati-campii cu iluzii de USR-ist #rezist-soros-antiamerican !.
Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan se întinde pe 175 de pagini și este strucurat pe 28 capitole incluzând în total 372 de măsuri . Primul capitol și cel mai important este intitulat „Reforma administrației centrale și locale” Acest capitol care include 12 măsuri, nu are nici o referire la reoganizarea administrativ-teritorială a României, desi țara noastră este singura din din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă mai avem vechea organizare administrativă din 1968. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
O analiză recentă privind contribuția actualelor județe la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României , depus la parlament încă din legislatura trecută :
Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu.
De altfel, nici acum n-ar fi târziu pentru asumarea acestui proiect de lege în parlament astfel încât pentru toate ministerele să fie redus numărul de instituții deconcentrate după modelul Directiilor silvice “Romsilva” din cadrul Ministerului Mediului. Aici din 41 de direcții silvice existente – câte una pentru fiecare județ – vor rămâne doar 12 direcții regionale și vor fi desființate 29 de direcții silvice județene. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, susţinea că nu vor fi concediaţi 500 de oameni din cadrul celor 29 de direcții Romsilva desființate, ci aceştia se pot duce în ocoalele silvice, unde organigramele au multe locuri vacante si unde este nevoie de muncă la firul ierbii.
Acelasi lucru ar trebui făcut la toate ministerele. Spre exemplu, la Ministerul Sănătăţii există Direcțiile de Sănătate Publică Judeţene (DSP), dar sunt unele Spitale Judeţene de Urgenţă care nu pot asigura servicii de gardă la anumite sectii din lipsă de medici specialişti. Sau la Ministerul de Interne, unde esistă 41 de Inspectorate Judeţene de Poliţie, dar de fiecare dată se invocă lipsa de personal când vine vorba de cresterea infracţionalităţii.
Ca să nu mai vorbim de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu o subfinanţare cronică , dar care are 41 de Inspectorate Scolare Judeţene (ISJ) . Si exemplele ar putea continua.
De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime își pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe baze sustenabile.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din cele 8 unități administrativ-teritoriale (Judete) rezultate prin comasare pe structura celor 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație, apărare si ordine publică.
Ce treabă are Premierul/Guvernul cu Serviciile Secrete, conform Legii Sig.Nat.,ca să-și propună el „eliminarea ofițerilor acoperiți din presă, politică, biserică”? Unde scrie oficial că e treaba premierului? De unde știe el că există asemenea cazuri în România? I s-au plâns, cumva, serviciile străine că nu pot lucra (spiona) din cauza lor? Spionajul și trădarea se comit la firmele de salubritate? La stânele oierilor? Măi copile, stai cuminte acolo unde ești și nu te juca cu focul! Și…mai pune mâna pe carte/legislație.
guvernul „buna ziua, bat pari!”
M-am jucat cu AI-ul ChatGPT … iata solutia sa … inversata fata de cea a lui Muresan ….
Așadar, programul de guvernare 2026–2028 ar trebui rescris pornind de la această arhitectură, nu de la lista de ministere. Iar primul capitol nu ar fi „Finanțele publice”, ci „Standardul social minim și obiectivele de venit real ale populației României în 2028”.
De acolo putem calcula invers, aproape ca într-un model fizic: cât trebuie să producă economia României în 2028, ce productivitate trebuie atinsă, ce venituri fiscale rezultă și ce structură de investiții permite acest nivel social fără explozia deficitului.
Deci depinde cum construiesti planul despre viitorul Romaniei … consultand un AI !
Gresit, cand ai asa deficit pe care trebuie sa-l rezolvi si 3 razboaie (ruso-rus, Israel-Palestina si romano-roman, intai achiti deficitul si apoi te apuci sa visezi alt rol al politicienilor, cei alesi de tine sa-si rezolve problemele lor !
…zici că-i film cu Mister Bean…
Urmează „É finita la commedia !”.
Sunt pentru o administrare simplificata, digitalizata, dar cine are forta de-a desfiinta miile de cuiburi pesede din 41 de judete ? Ca trecerea la 8-10 regiuni este desfiintare, nu comasare, cum bland i se spune. Apoi apare o batalie pe viata si pe moarte la stabilirea capitalei de regiune. Apoi toate vehiculele din tara isi schimba placutele, iar 19 milioane dinozauri sa stea la ghisee sa-si schimbe toate documentele, ca asa s-au invatat militienii. Pai, 4 ani Romania se va ocupa numai cu asta, cat PIB aduce asta ? Vreau sa vad, nu vreau sa scap asa ceva !
” GUVERNUL MURESAN”….???!!! CE-I AIA..?!!!!
ai mareste salariul lui ilie bolojan !