La New York, Administrația Prezidențială a organizat un eveniment pentru comunitatea românească, prilej pentru a discuta cu specialiștii din SUA despre ce ar schimba ei în România. Cotidianul a vorbit cu un doi experți, pe domeniile sănătate și educație.
Ce îi lipsește sistemului medical românesc
Dr. Theo Trandafirescu își desfășoară activitatea în Statele Unite ale Americii de trei decenii, fiind specializat în medicină de urgență, medicină internă, pneumologie și îngrijire. Este profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universității Mount Sinai din New York și medic la Queens Hospital Center.
Medicul crede că cel mai important lucru în sistemul medical este relația medic-pacient, care de multe ori se lovește de anumite obstacole.
„Problema principală și în România, și în SUA, și cam peste tot, cred că a devenit neîncrederea pacientului în medic. Această neîncredere probabil este bazată pe mai mulți factori, printre care factorii companiilor de asigurări, birocrația excesivă și timpul pe care noi îl avem cu pacienții devine din ce în ce mai limitat din cauza acestor factori”, a explicat Theo Trandafirescu.
Medicul trebuie să trateze pacientul cu empatie și compasiune
Iar încrederea pacienților în specialiști ar putea fi recâștigată „printr-o discuție autentică, directă cu pacienții”.
Dialogul direct între medic și pacient, bazat pe empatie, compasiune, evidență medicală. Studii clinice, arată că condiția pacientului devine din ce în ce mai bună și probabil prognosticul este din ce în ce mai bun”, a specificat profesorul Trandafirescu.
Schimbări în sistemul românesc
Și de aici ar pleca Theo Trandafirescu pentru a îmbunătăți sistemul medical românesc, de la comunicarea medic-pacient.
„Noi, ca medici, comunicăm foarte bine între noi și cu oameni de știință. Nu știu dacă acest lucru se traduce și la pacienți. Comunicarea medic-pacient, bazată pe încredere reciprocă și pe dialog direct cu familia și pacientul, probabil este primordială. Și interesul pacientului este primordial”, a apreciat el.
Theodor Trandafirescu spune că a fost plăcut impresionat în România de competențele medicale ale doctorilor de la catedrele de anesteziologie și pulmonare de la spitalul Marius Nasta din București și UMF Cluj.
Cu ce e diferit sistemul de educație din New York
Cotidianul a discutat cu Daniela Sârbu, care conduce cu succes prestigioasa Waldo International School, de peste 11 ani, fiind inspirată chiar de copiii săi.
Daniela și-a creat un nume în marele oraș. În New York, oportunitățile sunt, bineînțeles, multe, dar trebuie să știi cum să mergi pe drum. Iar pentru o tânără de 22 de ani, cât avea ea când a ajuns în The Big Apple, a fost dificil, dar nu s-a lăsat.
Începând din toamna anului 2020, doamna Sârbu a introdus conceptul Waldo Preschool, un program care pune accent pe dezvoltarea socio-emoțională și starea de bine a elevilor și a personalului. Educația academică de tradiție se completează cu tehnici de dezvoltare.
„Să ai un business aici este diferit, cred că, de România. Depinde foarte mult în ce domeniu. Eu am ales educație. Este greu de început un business aici, mai ales că eu am fost imigrant. Am venit dintr-o altă țară, nu am crescut aici, aveam deja 22 de ani când am ajuns.
Am urmat apoi câteva cursuri de facultate la Harvard, la Cornell Online, la Baruch School of Business, doar ca să înțeleg cum este sistemul. Și apoi când am avut primul copil, primul nostru băiat, am înțeles cum este educația. Nu am fost de acord că la 2 ani, copiii trebuie doar să se joace. Am fost convinsă că pot să fac mai mult de atâta. Ei pot să învețe litere, pot să înceapă conversații. Și din acest motiv am decis să deschid o școală (…) Este foarte dificil, dar cea mai importantă este perseverența.
(…) A fost destul de greu din cauza real estate-ului. Întotdeauna cei din spatele locației erau bărbați, erau mai în vârstă. Eu aveam 27 de ani, eram foarte tânără și nu mă luau în serios când spuneam că vreau să deschid o școală”, ne-a povestit.
În România, școala se bazează pe memorizare
Ea consideră că sistemul românesc de educație se bazează foarte mult pe acumularea de cunoștințe, pe memorizare, în timp ce școala americană îi învață pe copii ce înseamnă gândire critică.
Copiii trebuie să își dezvolte gândirea critică
„Părerea mea este că ar trebui să adăugăm puțin și creativitate, să-i învățăm pe copii să folosească gândirea critică, să ne uităm la un subiect și să îl întrebăm cum se poate rezolva în diferite moduri. Asta mi se pare mie că ar trebui introdus și în sistemul de învățământ românesc.
Școala americană este diferită de cea românească prin abordare. În principal, școala americană se bazează mai mult pe lucrul în grupuri, pe gândire critică. În România este la bază acumulare de cunoștințe, memorizare, foarte, foarte mult de lucru. Mie mi se pare că întotdeauna calitatea e mai importantă decât cantitatea. Și de asemenea, sistemul american este mai flexibil. Se poate lucra, se uită la fiecare student individual și vede care sunt atributele și interesele”, ne-a spus ea.
Am întrebat-o pe Daniela Sârbu ce i-ar spune tinerei de 22 de ani dacă ar avea ocazia să vorbească acum cu ea și să o încurajeze pentru a-și urma visul într-un asemenea oraș.
„Cred că la momentul respectiv am fost foarte agresivă, adică mi-au spus nu, am zis ba da, m-au dat afară pe ușă, am intrat pe geam. Sfatul meu ar fi să contunui cu ce am făcut atunci.
Dacă aș putea să mă duc înapoi, ar spune good job!”, a spus.