Vinul, motor pentru tot ce e în jurul lui

Noua viață a vinului românesc a început la finalul anilor ’90, cu replantări, privatizări, investiții locale sau străine, import de know-how și nașterea unei noi generații de specialiști în viticultură și oenologie. Au urmat investițiile în crame, aducerea lor la standardele moderne de calitate, iar astăzi vinul românesc aduce acasă sute de medalii în fiecare an de la toate marile concursuri din lume. Doar că piața se complică, de la preferințele noii generații la scăderea puterii de cumpărare, de la trendul vieții sănătoase, cu zero alcool, la schimbările climatice care reduc drastic producția și, nu în ultimul rând, o ofertă aglomerată, care nelămurește consumatorul obișnuit.

Soluția se întrevede nu ca inovație, ci ca o continuare naturală a evoluției de până acum: turismul viticol. Care înseamnă mult mai mult, de fapt, decât o noapte la cramă, iar primii pași spre adopția enoturismului se fac simțiți cel mai bine în Dealu Mare, una dintre regiunile explorate de emisiunea „România din Cramă în Cramă”, a cărei difuzare începe în octombrie, la Prima TV.

Dezvoltare pe orizontală

Turismul viticol nu se măsoară doar în sticle vândute la poarta cramei sau în nopți petrecute în vie. Este un instrument puternic, prin care producătorul se prezintă direct consumatorului, îi transmite o poveste și o experiență și îi explică mai bine decât oricine secretele gustului din pahar. Înseamnă fidelizare și un loc în amintirile oaspetelui, atunci când lucrurile sunt bine făcute.

Dar turismul viticol este și un instrument important de dezvoltare locală și regională: generează locuri de muncă, reduce sezonalitatea specifică agriculturii și distribuie beneficiile economice mult dincolo de producătorii de vin, nu doar către cei care fac vinul, ci către toți cei care pot valorifica prin muncă sau prin produse proprii potențialul zonei.

În practică, asta înseamnă cerere pentru pensiuni, restaurante, transport local, produse artizanale și servicii pentru turiști, o economie care crește pe orizontală, nu doar în jurul cramei, ci în toată comunitatea din jurul ei. Modelul spre care se îndreaptă Dealu Mare nu mai e vizita punctuală la o cramă, ci pachetul integrat: degustare, masă cu produse locale, cazare, tur ghidat, eveniment cultural, o zi sau un weekend întreg petrecut în zonă, nu o oprire de o oră. E și logica din spatele mecanismului de finanțare de 70 de milioane de euro pornit anul acesta în Prahova: bani pentru infrastructură comună, drumuri, utilități, parcări, semnalistică, sisteme de rezervare online, de care beneficiază toată localitatea, nu doar cramele. Pentru o regiune cu satele afectate de depopulare, pariul e clar: diversificarea veniturilor dincolo de agricultură și un motiv în plus pentru oameni să rămână sau să se întoarcă.

Cel mai vizibil semn al acestei transformări e chiar drumul până acolo. Dacă până de curând autostrada se oprea, cum se știe, în Albești-Paleologu, între Pietroasa, Ceptura și Urlați, astăzi lucrurile arată cu totul altfel: tot tronsonul Ploiești-Buzău al autostrăzii A7, aproape 63 de kilometri, e deschis integral traficului. Lotul Dumbrava-Mizil s-a deschis în decembrie 2024, Mizil-Pietroasele în octombrie 2025, iar Pietroasele-Buzău în noiembrie 2025. Practic, autostrada trece azi cu mult dincolo de inima podgoriei, până la Buzău, iar accesul spre crame s-a scurtat considerabil față de acum doi ani.

Trei sate, un titlu nou: stațiune oenoturistică

Un alt semn al momentului: pentru prima dată, localități din Dealu Mare încep să fie declarate oficial „stațiuni oenoturistice”. Gura Vadului a fost prima, prin primăvara acestui an, urmată de Valea Călugărească (sfârșitul lui iulie, sat-gazdă al Muzeului Cramă 1777 și al celor nouă crame din comună) și, cel mai recent, Ceptura (mijlocul lunii septembrie). Nu e o atestare guvernamentală, ca în cazul stațiunilor turistice clasice, ci un titlu de interes local, acordat prin hotărâre de consiliu local, cu susținerea ADI „Ținutul Vinului”, asociația care reunește circa 20 de localități din zona viticolă. Rolul lui e mai degrabă de pârghie: punctaj mai bun în dosarele de finanțare europeană și guvernamentală, coordonare pentru infrastructură comună (drumuri, parcări, semnalistică) și promovare unitară a zonei. Alte comune sunt așteptate să urmeze: Urlați și Boldești-Scăeni sunt cel mai des menționate, cu Fântânele și Vadu Săpat în discuție.

Tot în acest mecanism de finanțare sunt incluse și patru parcuri pentru rulote, anunțate la Fântânele, Gura Vadului, Vadu Săpat și Urlați, un semn că zona a început să se gândească și la turiștii care vin cu propria locuință pe roți, un segment extrem de popular în Europa, dar încă tratat marginal în România.

Pe două roți, printre vii

Interesul pentru cicloturism în Dealu Mare a tot crescut, dar infrastructura rămâne, deocamdată, incipientă. Un singur traseu pare să aibă marcaj propriu-zis, apărut dintr-o inițiativă locală: cel de pe malul Cricovului Sărat, 21,3 km, dificultate ușoară. În rest, există mai multe itinerarii nemarcate, dar bine documentate, de la Traseul Cicloturistic Dealu Mare, 140 km pe cinci zile, între Ghighiu și Mănăstirea Ciolanu, prin Seciu, Urlați, Ceptura, Tohani, Săhăteni, Pietroasele și Merei, până la Dealu Mare Gravel Tour sau bucla Gura Vadului-Pietroasele.

La ele se adaugă evenimente mai noi, precum Bike to Table, organizat de CarpatBike din 2025, cu etape dedicate exact acestei zone. Semn că tendința e reală: Dealu Mare apare deja, în clasamentele publicate de site-urile de profil, printre primele destinații de cicloturism din România, cu un traseu de circa 60 km, dificultate medie, cu opriri la crame.

Cazare la cramă: de la lux la autenticitate rustică

Chiar dacă pensiunile și hotelurile nu se înghesuie ca pe Valea Prahovei, semnele de creștere sunt vizibile, atât dinspre crame, cât și dinspre investitori iubitori de vin.

Luxul din Dealu Mare nu se compară cu cel din marile orașe, dar există și facilități de cazare relativ exclusiviste și, dacă vrei o experiență sofisticată, cu servicii de cinci stele, ai de unde alege. Casa Timiș este etalonul regiunii, un resort unde gastronomia fine dining, wellness-ul și bungalourile elegante completează peisajul viilor.

Conacul Apogeum, fostă proprietate a Casei Regale a României, este astăzi parte din complexul Tohani România / Crama Apogeum, păstrându-și farmecul aristocrat. Iar pentru intimitate absolută, Moșia lui Mati propune bungalouri moderne în vie, locul perfect pentru o retragere romantică. Gramofon Inn, hotel boutique și expoziție de artă aflat chiar în mijlocul viei, are camere tematice dedicate unor artiști contemporani, o colecție de instrumente muzicale vechi, dar și un restaurant cu un chef inspirat.

Premium: eleganță și experiențe vinicole

Categoria premium adună cramele și conacele care oferă rafinament și acces direct către podgorie. Vinalia, Conacul din Ceptura, propune camere luminoase, piscină și lounge, într-un ambient eclectic-minimalist. Licorna La Vie, la Gura Vadului, înseamnă cazare „în vie”, cu restaurant și degustări, la doi pași de locul unde se nasc vinurile Anno 5 și Serafim.

Casa Colinelor, hotelul cramei 1000 de Chipuri, completează experiența vinului cu ospitalitate și gastronomie, iar chiar alături se află una dintre cele mai vechi pensiuni premium din zonă, Conacul dintre Vii. Jardine Hills propune cottage-uri self-catering, cu piscină și jacuzzi, ideale pentru grupuri.

Crama de Piatră, din Vadu Săpat, a revitalizat clădiri din 1912, construite inițial din piatră de calcar, care au fost reabilitate cu materiale recuperate: cărămidă din Bucureștiul vechi și de la fosta fabrică de bere Azuga, piatră cubică de la liniile de tramvai din portul Tomis, lemn din conacul original.

În aceeași categorie premium intră și Casa din Vie (Urlați), mică pensiune cu ciubăr și șase camere în mijlocul podgoriei, Arta Chalet din Ceptura, un A-frame cu design spectaculos, sau Conacul Nucu, în apropiere de Urlați. Tot aici își găsește locul și Magic Hills, un concept mai nou și mai discret, cu câteva cabane pierdute în vie, cadă în aer liber și mic dejun din produse locale, genul de loc discret, greu de descoperit online, dar care câștigă teren prin recomandare directă.

Accesibil: autenticitate și farmec rustic

Pentru călătorii care preferă simplitatea și autenticitatea, Dealu Mare are multiple opțiuni prietenoase la buzunar. Shurra Resort din Merei înseamnă bungalouri cu piscină și restaurant, iar La Nuci, în Valea Scheilor, propune o casă de vacanță cu terase și bucătărie.

În Pietroasele, La Butoaie oferă cazare în… evident, butoaie de vin, suficient de mari cât să găzduiască chiar și două persoane. Dacă nu vă plac butoaiele, există și pensiune cu cinci camere.

La 1001 Village din Jugureni, un sat de tiny-houses, experiența e rustică, dar confortabilă, cu prețuri dinamice, în general accesibile. În aceeași categorie se înscriu Casa din Sat (Jugureni) și Le Bon Choix (Tohani).

Pentru amatorii de experiențe alternative, glampingul Grădina Magică a Lavandei din Urlați oferă corturi elegante într-un decor parfumat. Căsuța de pe Dealu Seciu aduce liniștea colinelor într-o formulă simplă și extrem de prietenoasă cu bugetul. La fel de departe de zgomotul orașului, un pic mai departe de cărările bătute, la marginea Văii Crângului, se găsește și Conacul de Vis. Aici, puteți opta între conac și o casă bătrânească, și unde se oferă și o sumedenie de activități.

Acasă la mari vinuri românești

Putem spune că primii pași spre transformarea Dealului Mare în destinație pentru weekenduri sau chiar sejururi prelungite sunt făcuți. Dealurile, pline de vii sau mai sălbatice, sunt perfecte pentru cei care iubesc bicicleta sau trekkingul, iar autostrada nouă aduce zona la mai puțin de o oră de Ploiești și aproximativ 90 de minute de București. Iubitorii de rafinamente, culinare sau oenologice, au la îndemână de la restaurante cu chefi de renume și meniuri internaționale la locuri specializate pe produse locale. Și, principalul motiv, de fapt: în Dealu Mare se află câteva dintre cele mai importante crame din România, care ne reprezintă cu cinste în fiecare an la concursurile internaționale. De aici s-au născut vinuri de neuitat, de la Cuvée Charlotte la Prince Matei sau de la Flamboyant la 3 Fete Negre.

Când alegeți să vă petreceți câteva zile la crame, nu doar evadați din oraș: susțineți una dintre cele mai prețioase resurse ale României. Dacă zona Dealu Mare va crește ca destinație turistică, se vor întoarce și tinerii, se vor înmulți locurile de muncă, se va rafina gastronomia locală. Fiecare vizitator este important, fiecare loc vizitat este o experiență și fiecare strop de vin gustat este o poveste care merită spusă mai departe. Nu uitați, vinul este cel mai bun atunci când este gustat la el acasă!

Ce să vizitezi în Dealu Mare?

Dacă ai nevoie de un indiciu mai clar despre ce se poate vizita, gusta și descoperi în Dealu Mare sau despre ce crame nu ar trebui să lipsească de pe lista ta de destinații, găsești tot ce ai nevoie în „România din Cramă în Cramă”, emisiune realizată de Wines of Romania în colaborare cu Wines of Europe și ghidată de Marinela Ardelean. Șapte episoade, șapte regiuni viticole, peste 80 de crame vizitate, într-o călătorie care pornește de la vin, dar este de fapt despre oameni, istorie, tradiție și gust.

Emisiunea se difuzează la Prima TV începând din octombrie 2026, cu o ediție specială pe 1 decembrie 2026, de Ziua Națională a României.