Noile trenduri în materie de facultăți: influencer, trader. Cum se adaptează mediul universitar românesc

Consultantul în carieră Alexandru Radu spune că ideal ar fi ca tinerii să înceapă să-și analizeze serios opțiunile la începutul clasei a XI-a. 

„La majoritatea universităților procesul de aplicare începe undeva exact când începe clasa a 12-a. Deci s-ar presupune că tânărul ar trebui să știe oarecum către ce direcție se îndreaptă. Poate vrea Medicină. 

Nu este un secret pentru nimeni, admiterea la Medicină este extrem de dificilă. Presupune pregătire, presupune meditații. Majoritatea, uriașa majoritate celor care au succes și sunt admiși încep dacă nu chiar mai devreme de clasa a XI-a, poate chiar în clasa a X-a”, a spus el.

Ce trebuie să știe un elev care vrea să-și aleagă facultatea

Specialistul a explicat că procesul de consultanță presupune două lucruri: tânărul să se cunoască pe sine și să cunoască oportunitățile pe care le are. Un rol important îl au și părinții în alegerea carierei.

„Tot acest proces este centrat pe tânărul, tânăra despre care discutăm, dar evident implică și părinții. Sunt studii care arată că părinții, familia apropiată, au cel mai mare impact asupra alegerii carierei.

Nu neapărat în mod direct. Nu înseamnă că dacă mama este avocat și tata este arhitect, copilul trebuie să devină avocat sau arhitect. Dar va avea cu siguranță informații mai multe în ceea ce privește aceste două opțiuni de carieră și, iarăși, în general, opiniile lor sunt foarte polarizate în ceea ce privește meseriile părinților.

În general este <<îmi place, vreau și eu, nu, nu îmi place, nu vreau de nicio culoare>>. Evident, fiind influențate de modul în care percep ei ceea ce fac părinții, modul în care carierele părinților impactează viața de familie”, a povestit acesta.

Părinții sunt mai înțelegători

Părinții nu mai pun așa mare presiune pe tinerii în formare, ca înainte, și există o deschidere din ce în ce mai mare din partea lor în a-și lăsa copiii să-și aleagă singuri drumul.

„O înțelegere a faptului că viitorul aparține copiilor lor și nu lor personal, că tinerii trebuie să decidă. Evident, nu lăsați de capul lor, să nu uităm, vorbim despre niște adolescenți. Prioritățile lor în viață nu sunt neapărat cele pe care și le-ar dori părinții și este normal să fie așa. Dar da, părinții sunt din ce în ce mai deschiși. 

Ce putem observa este că le e greu. Înțeleg că e nevoie să facă acest lucru, că este nevoie să nu să facă un pas în spate, ci un pas în lateral, să fie niște parteneri de dialog cu copiii, să nu le spună ce au de făcut, ci să discute cu copiii să înțeleagă că aceștia pot emite niște enormități uriașe, specifice și caracteristice vârstei, dar să vorbească despre asta, pentru că probabil este cea mai mare greșeală pe care un părinte o poate face, aceea de a crede că al lor copil este rațional și că îi poate impune și că o simplă discuție, o explicație de câteva minute, îl va face pe acel tânăr să înțeleagă ceea ce în cele mai multe cazuri este o opinie extrem de pertinentă a părintelui”, a argumentat el.

Noile meserii căutate de tineri. „Viața miraculoasă” pe care o caută

Consultantul în carieră Alexandru Radu spune că tinerii sunt foarte influențați de tot ce înseamnă social media. Unele dintre noile joburi pe care le doresc sunt influencer sau trader (n.r – o persoană care cumpără și vinde instrumente financiare pe piețe pentru a obține un profit).

„E o discuție amplă despre beneficiile sau, mai bine zis, lipsa de beneficii sau impactul negativ pe care social media îl are asupra tinerilor. 

Cred că peste 50% dintre tinerele cu care discutăm au sau au avut la un moment dat ideea de a se îndrepta către zona de influencer. Este una dintre explicațiile pentru care concurența la SNSPA și la Facultatea de Jurnalism este atât de mare.

Foarte mulți tineri au impresia că dacă se duc să studieze Jurnalism, următorul pas firesc este de a deveni un influencer de succes. 

Mulți tineri băieți de data aceasta sunt interesați de traderii de succes de pe Insta sau de pe TikTok. Este normal, li se prezintă o viață miraculoasă la doar 20 și ceva de ani, ești plin de bani și doar nici măcar nu ai nevoie de facultate, făcând trading sau cryptocurrency sau agenții de marketing digital, vei avea grămezi de bani, glorie și fericire, doar trebuie doar să dai 1399 de euro pe cursul respectivului influencer”, a dezvăluit consultantul.

„Oricine are un telefon poate încerca o carieră în online”

El adaugă, însă, că tinerii se descurajează când înțeleg cât de mare e concurența, având în vedere că oricine are un telefon poate încerca să aibă o carieră în online.

„De exemplu, am lucrat cu o fată care era extrem de dornică să devină comedian pe TikTok (…) A descoperit că, da, poate fi foarte atractiv, este fermecător să devii vedetă social media, dar necesită foarte, foarte, foarte, foarte, foarte multă muncă.

În clipa în care încep să înțeleagă și că această carieră este disponibilă practic oricărui tânăr, ai nevoie de un telefon, are oricine, o cameră, are oricine, și concurența este uriașă și că ai nevoie de foarte multe skill-uri și de foarte multă muncă, dispare. Dispare această dorință”, a relatat consultantul de carieră.

Cum se adaptează mediul universitar la noile cerințe

Întrebat dacă mediul universitar, se adaptează acestor noi cerințe Alexandru Radu a spus că sistemul educațional reacționează în conformitate cu trendurile de pe piața muncii, dar este destul de dificil de anticipat, mai ales pentru sistemul românesc, care vor fi noile cerințe. În străinătate, însă, există tot felul de programe.

„Programe de Media and Communication, să le spunem, referindu-ne acum și la cele din străinătate, au existat dintotdeauna.

Este poate imposibil ca sistemul educațional, vorbim de cel universitar, să se adapteze foarte rapid pieței muncii. Cu atât mai mult sistemul românesc care este, să spunem, ușor anchilozat, nu este cel mai reactiv la realitățile din piață. 

Să vorbim un pic despre AI, care da, este prezent, nu știe nimeni exact ce va face, unde va face, cât de tare ne va influența. Există universități de afară, de exemplu, în Barcelona, care au introdus rapid un program de business cu AI.

Universitățile din Olanda, până acum ceva vreme, existau doar două programe de AI, acum sunt deja mai multe. Deci, sistemul reacționează la trendurile din piață, dar va fi extrem de greu, dacă nu chiar imposibil să prevadă.

Trendurile dispar foarte repede

Și trebuie să ne gândim și la acest lucru. Ok, a apărut trendul, eu am scos un program, practic, profesioniștii pe care îi pregătesc în acel domeniu vor apărea peste cinci ani. Deci, e posibil ca trendul să dispară între timp”, a explicat acesta.

Ce domeniu pierde teren odată cu apariția AI

Consultantul în carieră a menționat că odată cu amploarea AI, a scăzut interesul pentru Computer Science, deoarece se observă că cei care au absolvit recent un astfel de domeniu au dificultăți în a-și găsi un job.

„Nu mai este acea imagine a absolventului de computer science care în secunda a doua, după ce a absolvit, își va găsi un prim job pe salarii destul de simpatice și cu perspective foarte bune de carieră. Asta nu înseamnă că gata, s-a terminat cu Computer-Science-ul de nicio culoare. Doar că nu mai este atât de lesne”, a explicat Alexandtu Radu.

Facultatea nu îți garantează o meserie

Alexandru Radu a mai punctat că rolul facultății este destul de greșit înțeles, fiindcă facultatea nu îți garantează o meserie.

„Facultatea te învață să înveți într-un domeniu. Există, într-adevăr, poate Medicina ar fi exemplul potrivit. Dacă fac facultatea de Medicină, statistic vorbind, 90% vor deveni medici. 

Altfel…poți deveni jurnalist făcând facultatea de Jurnalism. Poți face Litere, poți face Filosofie, poți face Economie și să sau orice facultate specifică unui domeniu și să scrii pe domeniu și să scrii în zona respectivă. 

Dar mulți părinți, într-adevăr, au această cerință, impresie că facultatea îi va da copilului o meserie, este total greșit.

Îl va ajuta, îi va deschide niște uși, îi va arăta niște oportunități în funcție, evident, de facultate, de domeniu, de cât de bună e, de unde se află și o mulțime de alți factori, dar nu este ca acum 40 de ani: am terminat facultatea și voi primi o repartiție. Dacă am făcut petrol și gaze, în mod automat voi deveni un inginer de petrol și gaze la undeva. Voi fi repartizat.

Facultatea te face neprost în primul rând. Nu te face deștept, te face neprost, te ajută să-ți dezvolți gândirea la un alt nivel, lucrând cu concepte ceva mai avansate și da, evident, învățând lucruri în domeniul respectiv. Deși există și facultăți care nu au un domeniu în sine”, a mai zis el.

(…) Un student nu este suficient să termine facultatea. Este nevoie să și facă lucruri în timpul facultății. Să intre în diverse asociații studențești, să încerce să-și găsească internshipuri, să încerce să aibă niște activități para-academice, diverse concursuri, să încerce să realizeze niște proiecte. Pentru că, spre surprinderea foarte multor tineri, după ce termină facultatea, intervine concurența. Un lucru cu care nu sunt foarte obișnuiți în acel moment”, a adăugat acesta.