Jumătate dintre europeni, expuși unui gaz cu efect de seră puțin cunoscut. Un oraș din Italia, cel mai afectat

Ozonul se formează în urma a mii de reacții chimice declanșate de lumina soarelui și de temperaturile ridicate. Astfel, valurile de căldură record care au cuprins Europa din iunie până în august anul acesta au dus la niveluri de ozon periculoase pentru sănătatea oamenilor.

În această perioadă, 50% din populația Europei a fost expusă unor niveluri de ozon corespunzătoare unei calități a aerului slabe, foarte slabe sau extrem de slabe, potrivit Serviciului Copernicus de Monitorizare a Atmosferei (CAMS) al Comisiei Europene, potrivit euronews.com.

„Poluarea cu ozon ne amintește, cât se poate de clar, cât de strâns legate sunt, de fapt, atmosfera, clima, sănătatea și mijloacele noastre de trai: poluarea și schimbările climatice modifică chimia aerului pe care îl respirăm, determină starea ecosistemelor și ne influențează chiar și capacitatea de a cultiva hrană”, spune Laurence Rouil, directoarea CAMS.

Există speranță

Vestea bună este că eforturile UE de combatere a altor poluanți atmosferici dau rezultate, așa că există speranța ca, prin eforturi susținute, să poată fi reduse și nivelurile de ozon.
Ozonul ilustrează legătura strânsă dintre poluarea aerului și schimbările climatice

Poluarea aerului, numită adesea un ucigaș invizibil, provoacă peste patru milioane de decese premature la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În 2025, în Europa și Asia Centrală, 56 de decese la 100.000 de locuitori au putut fi puse pe seama poluării aerului.

Poluarea aerului este alcătuită din numeroase gaze. Ozonul de la nivelul solului, care nu trebuie confundat cu ozonul din straturile superioare ale atmosferei, cel care ne protejează de radiațiile UV, este mai puțin cunoscut decât alți poluanți, dar este deosebit de îngrijorător din cauza legăturilor strânse cu schimbările climatice.

„Ozonul de la nivelul solului ilustrează legătura strânsă dintre poluarea aerului și schimbările climatice, o provocare majoră pentru societate, deoarece se formează la temperaturi ridicate”, potrivit Atmosphere Watch, prima ediție a unui nou raport CAMS privind calitatea aerului.

Temperaturile globale cresc, iar valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai extreme din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Cum formarea ozonului este declanșată de temperaturile ridicate, înmulțirea valurilor de căldură înseamnă mai mult ozon.

Oxizii de azot participă la reacțiile chimice care duc la formarea ozonului și, după cum explică raportul, sunt „produși în principal prin arderea combustibililor fosili”.

Surse de ozon

Raportul menționează drept surse de ozon industria, solvenții și transportul rutier, precum și arderea biomasei, care „amplifică și mai mult influența schimbărilor climatice, în condițiile în care incendiile tot mai violente izbucnesc pe fondul unor temperaturi mai ridicate și al unei secete mai accentuate”.

Ca gaz cu efect de seră, ozonul este responsabil pentru aproximativ 0,23°C din încălzirea actuală, potrivit organizației caritabile britanice Clean Air Fund. Aceasta numește ozonul de la nivelul solului un „superpoluant”.

Alți poluanți atmosferici

Atmosphere Watch subliniază că „în Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ în ceea ce privește toți poluanții reglementați de Directiva europeană privind calitatea aerului”.

Considerată una dintre cele mai progresiste legi privind calitatea aerului din lume, directiva din 2024 obligă statele UE să monitorizeze respectarea valorilor-limită ale poluanților și să ia măsuri atunci când nivelurile sigure sunt depășite.

Din 2015, emisiile industriale de oxizi de sulf au scăzut cu 59%, iar cele de oxizi de azot provenite din industrie, cu 39%. Și emisiile din transportul rutier au scăzut considerabil, cu 40% în cazul oxizilor de azot și cu 34% în cazul particulelor fine (PM 2,5)”.

Reducerea poluanților atmosferici

Îmbunătățirea transportului public, introducerea în trafic a zonelor cu emisii scăzute sau zero, trecerea de la combustibilii fosili la surse de energie curată și un consum mai redus de carne sunt considerate unele dintre cele mai eficiente metode de reducere a poluanților atmosferici.

Totuși, potrivit Atmosphere Watch, „ozonul nu arată o tendință clară de scădere și rămâne o problemă”.

Conform Directivei UE privind calitatea aerului înconjurător, valoarea maximă zilnică a mediei pe opt ore a concentrației de ozon nu ar trebui să depășească 120 μg/metri cubi mai mult de 18 zile pe an, obiectivul pe termen lung fiind de 100 μg/metri cubi, în conformitate cu recomandările OMS.

„Atmosphere Watch arată că poluarea aerului nu ține cont de granițe. Fumul incendiilor, ozonul și praful pot parcurge mii de kilometri, afectând comunități aflate departe de sursa lor”, spune Florian Pappenberger, directorul general al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

De exemplu, în august 2026, Belgia s-a confruntat cu cel mai grav incendiu de vegetație din ultimii 100 de ani, coloanele dense de fum au traversat întreaga Germanie, ajungând până în Polonia.

Cele mai ridicate niveluri de ozon din lume

Deși 50% dintre europeni au fost expuși unor niveluri periculoase de ozon în lunile de vară, în alte părți ale lumii nivelurile de expunere sunt și mai ridicate.

De la începutul lui 2026 până acum, aproape 40% din populația totală a globului a fost expusă unor niveluri extrem de ridicate de ozon, inclusiv 60% dintre locuitorii Asiei. Oceania a fost continentul cel mai puțin afectat în primele opt luni ale anului, în parte pentru că emisfera nordică este mai sensibilă la poluarea cu ozon de la nivelul solului, având o suprafață de uscat și o populație mai mari.

Aproximativ 50% din populația globului a fost expusă, în 2026, unei calități a aerului foarte slabe sau extrem de slabe din cauza concentrațiilor de ozon. Milano, Rio de Janeiro, Ciudad de México, Delhi și Cairo se numără printre orașele cu unele dintre cele mai ridicate niveluri de expunere.

Potrivit analizei, în 2026 doar 5% din populația lumii a fost expusă unor niveluri de ozon pe termen lung „bune”, iar 15% unor niveluri „acceptabile”.

„Concentrațiile de ozon de pe toate continentele vor fi, cel mai probabil, influențate de schimbările climatice: formarea ozonului de la nivelul solului și, în general, a ozonului troposferic este declanșată de căldură și de lumina soarelui. Prin urmare, în zonele care se confruntă cu mai multe valuri de căldură, concentrațiile locale de ozon vor crește, anulând parțial beneficiile strategiilor de atenuare menite să reducă emisiile de poluanți precursori”, se arată în analiză.

Reducerea nivelului de ozon

În ultimă instanță, responsabilitatea și puterea de decizie asupra nivelurilor de ozon aparțin guvernelor. Experții recomandă o monitorizare și o raportare mult mai bune a nivelurilor de ozon, așa cum se face în cazul altor poluanți atmosferici.

În prezent, în UE, doar Croația, Franța și Spania au elaborat sau pus în aplicare planuri privind calitatea aerului axate explicit pe ozon.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, țările și orașele cu cele mai bune rezultate în limitarea ozonului se concentrează pe îmbunătățirea prognozelor privind concentrațiile de ozon și pe înțelegerea modului în care acesta se formează, precum și a principalelor sale surse.

Și informarea mai bună a publicului despre ozon și despre modul în care se formează poate fi de folos. La nivel individual, fiecare dintre noi poate contribui la reducerea nivelurilor de ozon mergând pe jos sau cu bicicleta în loc să folosească mașina. Dacă nu vă puteți lipsi de mașină, adaptați-vă obiceiurile la volan pentru a reduce emisiile: reduceți viteza și evitați frânările bruște sau accelerările rapide. Folosiți, ori de câte ori este posibil, vopsele și produse de curățenie ecologice, recomandă experții în mediu.

Citește și: PMB propune restricții pentru mașinile poluante în București, din 2027. Euro 5 ar fi vizate în centru din 2032