România evită retrogradarea în categoria „junk”, dar rămâne sub presiune fiscală

Ratingul suveran este menținut

Agenția Standard & Poor’s a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3, calificativ care reprezintă ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. Informația a fost prezentată de Comunitatea Liberală, într-o analiză referitoare la menținerea României în apropierea categoriei „junk”.

Decizia agenției evită, pentru moment, retrogradarea României sub nivelul investment grade. Totuși, perspectiva asociată ratingului este negativă, ceea ce indică posibilitatea unei modificări nefavorabile în cazul în care autoritățile nu implementează măsurile necesare pentru reducerea deficitelor și stabilizarea finanțelor publice.

Potrivit evaluării Standard & Poor’s, consolidarea fiscală programată pentru anul 2026 continuă conform planului. Agenția a menționat și progresul în absorbția fondurilor europene, arătând că până în luna septembrie au fost asigurate peste 90% dintre alocările aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, prin adoptarea unor măsuri legislative specifice.

CITEȘTE ȘI:

Raportul S&P privind ratingul României va fi publicat astăzi. Alexandru Nazare: Avem argumente solide legate de execuția bugetară

Pentru perioada 2027–2028, S&P estimează că reducerea dezechilibrelor bugetare va fi susținută de procedura europeană de deficit excesiv. Agenția consideră că revizuirile necesare ale bugetului pentru 2026 și stabilirea unei formule de indexare a cheltuielilor sociale pentru 2027 ar putea favoriza cooperarea politică.

Lipsa unui guvern cu puteri depline

Standard & Poor’s consideră esențială instalarea unui guvern cu un cadru de politici solid și susținut parlamentar. Evaluarea agenției este legată de vulnerabilitatea României la creșterea ratelor dobânzilor și la modificarea percepției investitorilor.

România nu dispune de un guvern cu puteri depline din 5 mai. Cea mai recentă încercare de formare a unui cabinet a eșuat după ce propunerea condusă de Siegfried Mureșan a primit 182 de voturi în Parlament, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233 de voturi.

Perspectiva negativă reflectă riscurile privind aplicarea măsurilor de consolidare fiscală și reducerea deficitelor externe. S&P a indicat, de asemenea, necesarul semnificativ de finanțare externă și ponderea ridicată a datoriei guvernamentale deținute de nerezidenți.

Agenția a apreciat că deteriorarea structurală a bilanțurilor fiscale și externe, accentuată după pandemie, a mărit expunerea României la evoluția dobânzilor și la schimbările de încredere ale investitorilor. În acest context, întârzierea deciziilor bugetare și politice poate amplifica presiunile asupra finanțării statului.

România este evaluată la ultima treaptă recomandată investițiilor și de celelalte două mari agenții de rating. Moody’s a menținut în august calificativul Baa3, echivalentul ultimei trepte din categoria investment grade în propria sa scală.

Fitch a păstrat ratingul României la BBB-, tot ultima treaptă recomandată investițiilor. În cazul acestei agenții, decizia a fost însoțită de observații privind evoluția evaluării și de mențiunea unei contestații formulate de autoritățile de la București.

România rămâne aproape de categoria „junk”

Retrogradarea în categoria „junk” ar însemna pierderea statutului de emitent recomandat pentru investiții și ar putea crește costurile de finanțare. În analiza citată, este amintit faptul că România a revenit în categoria sub investment grade după criza financiară din 2008, cu ratingul BB+, iar revenirea la nivelul recomandat investițiilor s-a produs în intervalul 2011–2014, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală.

Menținerea ratingului BBB-/A-3 nu elimină riscurile semnalate de agenții. Stabilitatea calificativului depinde de aplicarea măsurilor de reducere a deficitului, de formarea unui guvern cu mandat deplin și de capacitatea autorităților de a păstra accesul la finanțare în condiții sustenabile.