Simboluri legionare și discurs „naționalist” în rap-ul underground românesc. Studiu academic

Un studiu recent despre rap-ul românesc underground cu discurs naționalist relevă modul în care piese ale unor artiști rap români promovează naționalismul, ortodoxia, cultul „martirilor” și al „Sfinților Închisorilor”, cu referințe directe la Mișcarea Legionară, potrivit Libertatea.

Cercetarea, realizată de profesoara de istorie Lavinia Georgiana Marcu, a fost distinsă de Centrul Rațiu pentru Democrație cu premiul „Christopher Coker” pentru Cercetare Istorică din 2026.

Autoarea a analizat aproximativ 500 de piese ale unor artiști identificați inițial pe baza temelor naționaliste, religioase sau radicale. Din acest corpus au fost selectate 110 piese, pe baza referințelor explicite la Mișcarea Legionară, Corneliu Zelea Codreanu, figuri asociate, represiunea comunistă, așa-numiții „Sfinți ai Închisorilor” și alte teme asociate extremei drepte. Potrivit autoarei, „recurența acestor idei construiește un imaginar în care religia, națiunea și memoria represiunii devin repere centrale de identitate și rezistență”. Discursul muzical pune selectiv în prim-plan figuri și simboluri asociate Mișcării Legionare, subliniindu-le statutul de victime și martiri și estompând în mare măsură afilierile lor politice și responsabilitatea pentru violența interbelică.

Rolul muzicii în identitatea Mișcării Legionare

Lavinia Georgiana Marcu pleacă în analiza sa de la modul în care, în cadrul Mișcării Legionare, muzica a depășit rolul de simplu instrument și a devenit identitatea mișcării, creând legături și recrutând adepți.

Istoricul Oliver Jens Schmitt observă că „nici înainte, nici după, societatea românească nu a fost mobilizată politic prin cântec la fel de puternic ca în perioada de apogeu a Mișcării Legionare”. Pentru legionari, cântecul nu era doar un mijloc de transmitere a ideologiei, ci o expresie a apartenenței spirituale și politice.

Repertoriul legionar integra teme precum ultranaționalismul, misticismul ortodox, cultul lui Zelea Codreanu, sacralizarea trecutului, glorificarea sacrificiului de sine și crearea „omului nou”. Cântecele însoțeau ritualurile publice – marșuri, adunări studențești, ceremonii religioase –, dar pătrundeau și în spațiile private și cotidiene, inclusiv în ateliere și în vagoanele de tren, generând o experiență intensă de participare colectivă. În perioada în care Mișcarea Legionară a deținut puterea politică (septembrie 1940 – ianuarie 1941), muzica de partid a căpătat un caracter obligatoriu, membrii fiind obligați să dețină culegeri de cântece legionare.

Prăbușirea regimului legionar și, ulterior, instaurarea dictaturii comuniste nu au dus la eradicarea completă a acestei memorii sonore, care a supraviețuit clandestin în comunitățile exilului politic și în închisorile comuniste. După anul 1990, temele au fost reluate timid și au ajuns să fie promovate tot mai des în cadrul mișcărilor hip-hop, cea mai pregnantă fiind rap-ul underground. De aici au fost preluate în discursuri și intervenții publice ale unor politicieni asociați extremei drepte, în special din partidul AUR.

Artiști și teme asociate dreptei radicale

Autoarea studiului a identificat faptul că mesajele transmise de artiști precum Cedry2k (Stelian Crăciun), Dragonu AKA 47 (Dragoș Tudorache), Sișu Tudor și Underman (Gabriel Nicolae) se intersectează cu teme asociate dreptei radicale. Muzica lor combină referințele la Mișcarea Legionară cu un cult al eroilor naționali, cu memoria „Sfinților Închisorilor”, cu naționalismul și misticismul ortodox.

Unul dintre firele tematice este însușirea directă a unor cântece și poezii asociate legionarismului. Rapperii Underman și Aforic folosesc drept refren al piesei „Nici un pas înapoi” versuri preluate din cântecul legionar „Șoim român”. Însușiri similare apar în repertoriul lui Cedry2k. Pe lângă interpretarea poeziei lui Radu Gyr „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, Cedry2k cântă „Unde-s nebunii”, pe baza creației lui Demostene Andronescu, fost membru al Frățiilor de Cruce, și „Strigăt”, pe baza creației lui Constantin Oprișan, membru al Mișcării Legionare.

Piesele de rap conțin și referințe directe la Codreanu, prezentat nu doar ca figură istorică, ci ca simbol al purității morale și al rezistenței împotriva sistemului. Unii artiști se poziționează explicit drept moștenitori ai lui Codreanu sau îl înfățișează ca martir. Studiul citează versuri precum: „Suntem copiii Sfântului Andrei, ai lui Neagoe Basarab, Antim Ivireanul, Ștefan cel Mare, Corneliu Zelea Codreanu, Paisie Olaru și Arsenie Boca!” (Dragonu AKA 47 & Flou Rege, „Ardem!”, 2011). Un alt exemplu: „Haarp Cord e Ștefan cel Mare, Codreanu și Radu Gyr, / Haarp Cord e Brâncoveanu, Gafencu și alți martiri.” (Stres feat. Eufonic, Dragoș Miron, Tudor Sișu și Tecko Starr, „Simte HaarpCord”, 2016).

Mitul „Sfinților Închisorilor” și al partizanilor anticomuniști

Cercetătoarea a mai identificat cum mitul „Sfinților Închisorilor” și al partizanilor anticomuniști este împletit cu misticismul ortodox, transformând deținuți politici asociați Mișcării Legionare, precum Valeriu Gafencu, George Manu și Iustin Pârvu, în eroi sacri. Afilierile lor legionare și rolul mișcării în violența politică interbelică sunt minimalizate, în timp ce martiriul lor sub represiunea comunistă și rezistența lor anticomunistă sunt amplificate.

Versuri precum: „Experimentul Pitești, oameni de valoare ai neamului condamnați ca infractori. / Fără rațiune, preoți și intelectuali care au pierit la Canal” (Haarp Cord feat. Rashid, „Flori de mucigai”, 2012) ilustrează această narativă. Un alt exemplu: „Sângele vărsat de martiri și sfinți nu se uită cu timpul / […] Valeriu Gafencu, un model și un exemplu” (Haarp Cord, „Un singur gând”, 2012). Haarp Cord a fost un grup de hip-hop underground ai cărui membri au inclus artiști precum Dragonu AKA47 și Tudor Sișu, alături de alți colaboratori.

Acești artiști folosesc, potrivit autoarei, teme conspiraționiste și antisemite, prin care construiesc o opoziție simbolică între „noi” și „ei” și identifică diverși dușmani, de la „sioniști” și presupusul control evreiesc asupra rețelelor financiare până la „Protocoalele Sionului” și „Noua Ordine Mondială”. În plus, producția artistică a acestor artiști conține numeroase referințe la credință și invocă în mod repetat idealul familiei tradiționale, articulat adesea prin mesaje homofobe și prin respingerea diversității.

Cedry2k și angajamentul față de memoria Mișcării Legionare

Dintre artiștii examinați de Lavinia Georgiana Marcu, Cedry2k oferă unul dintre cele mai clare exemple de intersecție între ortodoxie, naționalism, anticomunism și referințe la memoria Mișcării Legionare. Autoarea studiului arată că Cedry2k a participat la evenimente organizate de instituții ortodoxe, precum și de alte organizații, inclusiv la școala de vară „Fenomenul Pitești”, organizată de Memorialul Pitești, precum și la conferința „Modele și antimodele”, organizată de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.

La un alt eveniment, „Cedry2k – rapperul care l-a descoperit pe Dumnezeu”, artistul a fost prezentat de A.S.C.O.R. Alba Iulia, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă. Mai mult, Cedry2k și Dragonu AKA 47 au apărut într-un manual de religie de clasa a VIII-a drept „modele pentru adolescenți”.

CITEȘTE ȘI:

Festival cu formații neo-naziste la Buzău

În albumul „Sfinții Închisorilor”, temă prin care acesta se asociază în modul cel mai evident cu Mișcarea Legionară, Cedry2k enumeră figuri asociate cu detenția politică: „Cinstiți memoria Sfinților Închisorilor / Suferința și curajul Mărturisitorilor”, urmat de „Căpitanul Codreanu, Bordeianu, George Manu / Traian Trifan, Oprișan, Ogoranu”, alături de Radu Gyr, Iustin Pârvu și alți clerici și deținuți politici. Coperta albumului îl înfățișează pe artist în haine de deținut, pe fundalul unor fotografii ale celor persecutați în închisorile comuniste. Piesa-titlu „Sfinții Închisorilor” a atins, din 2015, peste 6,7 milioane de vizualizări pe YouTube.

Piese ale artistului Cedry2k analizate în cadrul studiului includ „Inconvenabil”, în care detenția este descrisă prin imagini explicit religioase, „Vipere”, cu referiri la „experimentul Pitești”, „Același joc”, cu referiri la „slugi evreiești” și „proștii lui Soros”, „Paznic Carpatic”, cu referințe la „sioniști prădători”, „Colaborasionism”, în care România este descrisă ca fiind „sub călcâiul evreilor”, „Conspirasionism”, legat de dezbaterea publică despre Holocaust, „Apocalipsa Verbală”, cu negaționism privind mărturiile despre Holocaust, „Noile ordine mondiale”, care invocă „Illuminati” și „Grupul Bilderberg”, „România furată”, care asociază UE cu „propaganda gay”, și „Prometeu”, în care artistul critică plângerile depuse împotriva sa pentru discurs de ură.

Implicații sociale și politice ale fenomenului

Studiul subliniază că acest tip de conținut muzical nu rămâne izolat în sfera artistică, ci influențează discursul public și politic. Temele naționaliste, ortodoxe și anticomuniste promovate prin rap-ul underground au fost preluate treptat în intervenții publice ale unor politicieni, în special din zona AUR, care utilizează aceeași retorică a „martirilor” și a „rezistenței naționale”. Această circulație a simbolurilor și narativelor dinspre muzică spre politică indică o normalizare treptată a unor discursuri care anterior erau marginalizate.

Autoarea atrage atenția că, deși artiștii își afirmă adesea intenția de a transmite mesaje spirituale și morale, efectul real este legitimarea unor simboluri asociate cu violența politică interbelică și cu extremismul de dreapta. Fenomenul ridică întrebări despre responsabilitatea culturală, despre rolul instituțiilor religioase și educaționale în validarea acestor modele, precum și despre impactul pe termen lung asupra memoriei colective și a dezbaterii publice din România.