Cel mai mic partid parlamentar elen decide soarta euro

În momentul în care şansele formării unui guvern după alegerile de pe 6 mai păreau total ruinate, partidul Stânga Democratică a acceptat să participe la negocierea unei coaliţii cu Noua Democraţie şi socialiştii din PASOK, mediată de preşedintele elen Carolos Papoulias. Întâlnirea a început la ora 17.30, ora României. Presa elenă scria, înaintea negocierilor, că […]

În momentul în care şansele formării unui guvern după alegerile de pe 6 mai păreau total ruinate, partidul Stânga Democratică a acceptat să participe la negocierea unei coaliţii cu Noua Democraţie şi socialiştii din PASOK, mediată de preşedintele elen Carolos Papoulias. Întâlnirea a început la ora 17.30, ora României. Presa elenă scria, înaintea negocierilor, că […]

În momentul în care şansele formării unui guvern după alegerile de pe 6 mai păreau total ruinate, partidul Stânga Democratică a acceptat să participe la negocierea unei coaliţii cu Noua Democraţie şi socialiştii din PASOK, mediată de preşedintele elen Carolos Papoulias.

Întâlnirea a început la ora 17.30, ora României. Presa elenă scria, înaintea negocierilor, că cele trei partide iau în considerare formarea unei coaliţii pe termen scurt, pentru ca ţara să fie guvernată. Grecia trebuie să demonstereze că aplică măsurile de austeritate convenite cu UE şi FMI, pentru a primi, în iunie, o nouă tranşă din imprumutul de 130 de miliarde de euro contractat în martie 2012.

Cele trei partide ar deţine 168 din totalul de 300 de mandate din parlament. Soarta Greciei în zona euro poate fi decisă astfel de Stânga Democratică, ultimul partid care a intrat în parlament în urma alegerilor de pe 6 mai. Partidul a obţinut doar 6,11% din voturi şi are 19 deputaţi. Iniţial, liderul Stângii Democratice, Fotis Kouvelis, a declarat că nu va accepta să formeze un guvern decât dacă va avea susţinerea Syriza (stânga radicală, clasată pe a doua poziţie în parlament)

Guvernul care s-ar putea naşte astfel nu va rămâne la putere mai mult de două-trei luni, pentru a reduce presiunile făcute de creditori.

Decizia pe care o vor lua cele trei partide este crucială. În cazul unui eşec, în iunie se vor organiza noi anticipate. Noi sondaje arată că, în decurs de doar o lună, Syriza, care declară “nul şi neavenit” acordul cu UE şi FMI, este creditată cu 20,5% din voturi, peste Noua Democraţie, cu 18,1%, şi PASOK, cu 12,2%. Partidul care câştigă alegerile obţine o primă electorată de 50 de mandate, iar aceasta ar putea duce la formarea unui guvern care se opune acordului cu UE şi FMI, ceea ce este sinonim cu ieşirea Greciei din zona euro.
Oficialii de la Bruxelles insistă pe acest scenariu, ştiind că sondajele arată că peste 70% dintre greci doresc să rămână la moneda unică.

Alexis Tsipras, liderul Coaliţiei Stângii Radicale (Syriza), clasat pe a doua poziţie la alegerile din 6 mai, care nu a reuşit sa formeze un guvern, a fost acuzat de liderii celor două partide proeuropene (Noua Democraţie şi PASOK) că nu este interesat de viitorul ţării, ci doar de politică. “Syriza nu acceptă formarea unui guvern viabil sau chiar a unui guvern care să renegocieze termenii acordului de imprumut cu UE şi FMI”, a declarat Antonis Samaras, liderul Noii Democraţii.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.