În urma eforturilor depuse, în octombrie 1981 CIO a admis gimnastica ritmică sportivă în programul olimpic cu proba individuală, fiecărei naţiuni fiindu-i permis să trimită două gimnaste la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, conform Antena3.ro.
Doina Stăiculescu, singura medaliată olimpică a gimnasticii ritmice româneşti
Competiţia a fost însă una de nivel slab din cauza boicotului condus de URSS, şase din primele opt sportive de la Campionatele Mondiale din 1983, de la Strasburg, nefiind prezente la Los Angeles.
Sportivele din Bulgaria şi URSS erau considerate cele mai puternice din lume, însă absenţa lor de la Los Angeles a făcut ca românca Doina Stăiculescu (16 ani), ce ocupase locul şapte la „mondiale”, să devină favorita competiţiei. Canadianca Lori Fung a fost cea mai bine clasată sportivă care nu venea din Europa sau Asia în 1983, dar locul ocupat de ea în clasamentul general a fost al 23-lea. După acea competiţie, Fung a studiat gimnastica ritmică alături de Stăiculescu, iar la Los Angeles a reuşit să câştige o luptă aprigă pentru medalia de aur şi să producă o mare surpriză când i-a suflat aurul sportivei noastre.
Stăiculescu, care „era foarte originală şi la acelaşi nivel cu sportivele din Bulgaria sau URSS”, după cum o caracteriza un jurnalist spaniol, a fost nevoită să se resemneze cu medalia de argint, singura din istoria gimnasticii ritmice pentru România, la Jocurile Olimpice. Locul trei a fost ocupat de nemţoaica Regina Weber, care a primit medalia de bronz în dauna celeilalte românce din competiţie, Alina Drăgan (15 ani).
Fetele noastre, antrenate de Maria Gîrb, au avut o prestaţie excelentă în calificări, unde au ocupat primele două poziţii şi păreau că se îndreaptă spre o „dublă” pe podiumul olimpic. În finală, însă, ambele sportive au primit note proaste la panglică (locul 12 cu 9,25), în timp ce Lori Fung şi Regina Weber, ambele de 21 de ani, au obţinut 9,80, respectiv 9,75. Aceste rezultate din ultima probă au făcut ca Fung să o devanseze pe Doina Stăiculescu cu 0,050 puncte în clasamentul final, iar Alina Drăgan să cedeze medalia de bronz pentru 0,325 puncte.
Într-o enciclopedie specializată în Jocurile Olimpice s-a scris că Stăiculescu ar fi fost adevărata campioană olimpică între gimnastele participante la Los Angeles 1984, dacă arbitrii din Europa de Est ar fi fost prezenţi în juriu. Aceştia au boicotat Olimpiada alături de sportivi, astfel că notele obţinute de Fung au fost acordate doar de arbitri favorabili nord-americanilor. În sprijinul acestei teorii a venit şi faptul că Fung a reuşit să aibă o creştere de formă mult prea impresionantă în mai puţin de un an, întrecând la Los Angeles sporive precum Regina Weber (locul 8 la Strasburg), Marta Bobo (locul 10), Marta Cantón (locul 15), Alina Drăgan şi Giulia Stacciolli (locul 17) şi Milena Reljin (locul 22).
Legitimată la clubul AS Flacăra Roşie Bucureşti, Doina Stăiculescu a fost triplă campioană a României la gimnastică ritmică, între 1982 şi 1984, sub conducerea Mariei Gîrb. În prezent este antrenoare de gimnastică ritmică la o şcoală privată.
Un an mai târziu, Alina Drăgan de la S.S. 2 Bucureşti, sub conducerea Rodicăi Demetrescu, îşi trecea şi ea în palmares singurul titlu naţional. În prezent, Alina Drăgan este preşedintele Comitetului Tehnic de gimnastică aerobică, din cadrul Federaţiei Române de Gimnastică.
