Adrian Năstase nu poate să uite că a fost la o mustaţă de scaunul prezidenţial. Îşi imaginează că pierderea alegerilor din 2004 l-a aruncat undeva în apropierea fotoliului cel mai râvnit. Şi că este de ajuns să facă doar o mişcare pentru a sări în locul lui Traian Băsescu. Asta într-un moment în care actualul preşedinte al României traversează o adevărată criză de credibilitate şi prestaţie. Convingerea lui Adrian Năstase că înfrângerea din 2004 nu l-a aruncat prea departe de visul său se vede şi din mai toate mişcările sale politice. Fostul preşdinte al PSD a rămas cu gândul la Cotroceni. După cum prestează se vede că acţionează de parcă ar fi în bloc-starturile cursei. Aşteaptă doar pocnitura pistolului.
Ca o picătură de apă pe aceeaşi fereastră se mişcă şi Mircea Geoană. Nu demult el a şi spus pe şleau: „Am pierdut ultima dată cu câteva mii de voturi mai puţin. Sunt deschis pentru o nouă candidatură în 2014. Rămân vizibil în viaţa publică, dar nu mă voi implica în mod exagerat în politica internă. Românii s-au săturat de politică, nu mai au încredere în noi”. Deci şi Mircea Geoană visează tot la Cotroceni. Şi el crede că înfrângerea nu l-a scos definitiv din joc. A pierdut la mustaţă şi mustaţa lipsă poate fi recuperată cu un pic de efort şi ce mai mult noroc.
Nu vreau să-i acuz pe cei doi pentru iluzia pe care o trăiesc. Oricine altcineva ar trăi aceleaşi sentimente. Dacă a ratat de puţin, nu-i chiar aşa de greu să refacă milimetrii sau miile de voturi pierdute. În acelaşi timp, iluzia oarecum optică rămâne o mare iluzie. De aceea trebuie să lămurim câteva lucruri.
Pierderea cursei pentru Cotroceni nu-l duce pe înfrânt în poziţia a doua. Nu devine un soi de al doilea om în stat. Dimpotrivă, înfrângerile la prezidenţiale i-au depărtat pe cei doi mult mai mult decât îşi imaginează. Sunt departe chiar şi de poziţia numărul 1 în acelaşi partid. Oricât s-ar strădui să iasă în faţă, din cauza USL, ei nu pot depăşi poziţiile 3 şi 4. Adică aproape imposibil de intrat în cursa pentru Preşedinţie. În plus, orice preocupare explicită a celor doi îndreaptă asupra lor tirul tras de tunurile puterii. În ce măsură Adrian Năstase şi Mircea Geoană rezistă unui asemenea asalt şi se mai pot califica pentru poziţia de candidat la Preşedinţie al USL? Nici dacă Mircea Geoană şi Adrian Năstase ar lucra pentru spargerea uniunii cu liberalii, nici atunci n-ar avea mai multe şanse de a reprezenta PSD într-o competiţie pentru Cotroceni!
De ce condiţia celor doi politicieni de frunte ai României este totuşi un subiect important de discuţie, în ciuda faptului că se află într-o poziţie favorabilă?
Răspunsul este cum nu se poate mai simplu. De felul în care gândesc şi prestează cei doi depind şi calitatea, dar şi intensitatea opoziţiei. În acest moment, jocul lor politic poate fi socotit mai degrabă personal. Alfel spus, pe cont propriu. Când Adrian Năstase şi Mircea Geoană renunţă la acest individualism şi se înhamă la o muncă de opoziţie adevărată, chiar de baricadă, cu siguranţă că forţa lor şi a USL ar creşte instantaneu.
Ba nu se ştie prin ce joc al sorţii, chiar li s-ar deschide o poartă spre ceea ce acum pare de-a dreptul imposibil.
