Un comerciant care în perioada 2001-2002 a introdus pe piaţă, prin hipermarketurile Metro şi Carrefour, produse ce imitau creaţiile celebrei firme Louis Vuitton trebuie să plătească acestei companii peste 200.000 de lei.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a finalizat primul dosar penal întocmit în România ce a vizat infracţiuni la Legea mărcilor, inculpat în acest caz fiind comerciantul Abdal Sahib Raghad, care a fost condamnat definitiv de judecătorii acestei instanţe, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi la plata unor daune de peste 200.000 de lei, informează Mediafax.
Potrivit avocaţilor celebrei firme de poşete şi accesorii feminine, acest proces este o premieră în domeniul penal, în sensul că acesta a fost primul dosar instrumentat pe latură penală privind infracţiuni la Legea mărcilor.
La ultimul termen de judecată, din 16 februarie, apărătorul firmei Louis Vuitton a declarat în instanţă că reprezentanţii societăţii sunt "deranjaţi de cuantumul despăgubirilor civile dispuse în dispozitivul sentinţelor anterioare, precum şi de modul de calcul".
"Acesta este primul rechizitoriu din România postdecembristă care priveşte infracţiuni de contrafacere de produse, iar rezonanţa acestui caz este dată de amploarea şi întinderea faptei", spunea avocatul, care a explicat judecătorilor că la momentul comiterii faptei "au existat un număr foarte mare de produse contrafăcute" ce au fost distribuite în reţelele magazinelor Carrefour şi Metro din toată România. "Genţile contrafăcute au împânzit atunci România", afirma avocatul.
Avocatul companiei franceze Louis Vuitton, parte civilă în procesul penal, mai arăta că judecătorii de la instanţele inferioare nu au ţinut cont de prejudiciul major suferit de companie prin introducerea pe piaţă a unor produse similare, slabe din punct de vedere calitativ.
În replică, avocatul inculpatului Raghad a susţinut că dosarul şi fapta sunt vechi şi că, la momentul când anchetatorii au început această învestigaţie, firma Louis Vuitton nu avea sediu în România. Avocatul le-a amintit judecătorilor că şi ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, foloseşte astfel de produse de marcă pentru că sunt unele de distincţie.
"Marca a fost relativ recent introdusă în România, undeva la nivelul anului 2006, când a fost dobândită în această ţară. Şi doamna Elena Udrea spunea că o geantă Louis Vuitton este una de distincţie. Marca distribuită de cel pe care îl apăr a fost una de baraj", explica avocatul comerciantului.
Apărătorul lui Raghad mai arăta că "nu au existat mii şi mii de poşete şi genţi" aşa cum spun cei de la Louis Vuitton Malletier, subliniind faptul că prejudiciul de imagine ar fi inexistent pentru că la nivelul anului 2001 sau 2002 această companie nu avea nici o reprezentanţă în România. În acest context, avocatul comerciantului a cerut magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea de Apel Bucureşti pentru rejudecare, în sensul efectuării unei expertize de marcă.
Instanţa supremă a respins cererea apărării lui Raghad şi a menţinut deciziile aplicate de instanţele inferioare.
