Constantin Răuţă, fost agent DIE condamnat la moarte pentru trădare de către regimul Ceauşescu, cere instanţei româneşti să revizuiască decizia pe baza unor documente noi de la CNSAS şi de la departamentul de stat american.Fostul agent DIE, acum şi cetăţean american, a dat deja statul român în judecată la CEDO pe motiv că i-au fost încălcate drepturile. Prin plângerea formulată împotriva statului român, Răuţă solicită ca toate condamnările la moarte şi ordinele de executare emise în România să fie declarate nule. Răuţă mai cere daune pentru nerestituirea proprietăţilor şi neacordarea cetăţeniei române.
Anul trecut, două instanţe româneşti au menţinut decizia.
Fostul agent fusese trimis în 1973 pentru a pregăti vizita oficială a lui Ceauşescu la Washington. Misiunea lui era sa verifice rezidenţele unde avea să locuiască şeful statului. Imediat ce a aterizat în Statele Unite, Răuţă s-a prezentat însă la primul post de poliţie pentru a cere azil politic. Avea la el o servietă diplomatică ce a fost returnată de americani securiştilor după ce a primit azil.
După întâmplare, Răuţă e fost găsit vinovat pentru trădare în urma unui proces în România şi condamnat în absenţă pe 2 septembrie 1974. Securiştii îl acuză că ar fi oferit americanilor documentele din servietă.
"Că eu am luat valiza diplomatică este o invenţie prin care procurorii militari care sunt la fel ca atunci nu s-au gândit că eu voi ajunge odată să verific documentele care au stat la baza condamnării mele", spune Răuţă.
Prin plângerea formulată împotriva statului român la CEDO, Răuţă solicita: toate condamnările la moarte şi ordinele de executare emise în România să fie declarate nule şi fără valoare în baza protocoalelor nr. 6 şi 13 prin care condamnarea la moarte sau executarea în UE au fost abolite; reprimirea cetăţeniei române, "un drept civil care i-a fost negat"; reprimirea proprietăţii confiscate (un apartament în Bucureşti). De asemenea, solicita şi ca statul român să-i plătească o sumă de bani, pentru că a fost lipsit de dreptul de a-şi folosi apartamentul încă din momentul condamnării.
El cere 169.000 de euro calculat la 1.000 de euro/lună pentru 169 de luni de la 1 iulie 1994, moment la care România a ratificat Protocolul nr. 6. Răuţă mai solicita şi o compensaţie morală, pe care Curtea o considera corectă, pentru că a fost subiectul unei condamnări la moarte nejustă şi pentru că viaţa i-a fost pusă în pericol sub condamnarea la moarte de persoane instabile sau alţii.
În 2007, Răuţă formulează atât la instanţele civile, cât şi la cele militare cereri de revizuire a pedepsei cu moartea. Atât Tribunalul Militar, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie resping solicitările menţinând o pedeapsă care nu se mai regăseşte în codul penal românesc: condamnarea la moarte. Atât condamnatul, cât şi avocatul ales al acestuia susţin că nu au fost citaţi de instanţă să vină la proces, deşi judecătorii aveau adresele lor.
Răuţă, savant NASA, era condamnat practic la moarte fiindcă a trecut la NATO. Susţinătorii lui spun că condamnarea lui nu are nici o relevanţă în ziua de azi, când România este ţară membra NATO. Deşi merge în România când vrea, la Summitul NATO de la Bucureşti în anul 2008, el nu a fost lăsat să manifesteze.
Acesta afirmă că el a făcut studii în inginerie şi a acceptat transferul ca inginer la DIE deoarece a fost condiţia pusă personal de Nicolae Andruţă Ceauşeşcu, şeful de personal al DIE, pentru a primi un paşaport şi o viză de ieşire din România pentru a merge la studii cu o bursă UNESCO câştigată pin concurs atunci când lucra la Ministerul Chimiei.
Răuţă a absolvit Facultatea de Electronică, Institutul Politehnic Bucureşti, şi a lucrat ca inginer proiectant la IPROCHIM Bucureşti şi apoi inginer consultant în Ministerul Chimiei. Spune că, în afară de serviciul militar obligatoriu de 6 luni după terminarea facultăţii, nu a făcut nici o şcoală militară şi nu a activat în nici o activitate militară care să justifice acordarea unui titlu şi a gradului de ofiţer militar.
De când este în State, Răuţă a lucrat timp de 30 de ani pe proiecte importante în domeniul aerospaţial precum HUBBLE, KOBE, EOS şi LANDSAT. Era implicat şi în dezvoltarea unor sisteme de apărare care au contribuit la apărarea SUA şi aliaţilor săi.
