E dificil de spus în ce relaţii se află regizorul Tim Burton cu cartea lui Lewis Caroll, „Alice în Ţara Minunilor”. Burton reimaginează, după propriile gusturi, personajele din carte, le atribuie noi faţete şi transformă acest volum precursor al literaturii fantastice într-o peliculă fantasy, un film de aventuri.
Grupaj de Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu„Oscar şi Tanti Roz”
Dramatizare după Eric Emmanuel Schmitt, spectacolul marchează întâlnirea a doi mari actori: Oana Pellea, care revine pe scena Teatrului Bulandra, şi Marius Manole. „Oscar şi Tanti Roz” nu e doar povestea unui copil nedreptăţit de soartă, care stă de vorbă cu Dumnezeu; e povestea noastră, a tuturor.
Există în textul lui Eric Emmanuel Schmitt un mesaj tulburător: oricare dintre noi poate fi Oscar, dar cu un dram de noroc în plus. Mai multe zile dăruite înseamnă să încerci să te bucuri de viaţă, indiferent de cum ţi-e hărăzită – în chip de premiu ori de pedeapsă -, fără a uita totuşi să răspândeşti binele în jurul tău. Un spectacol despre speranţă, despre credinţa în Dumnezeu. Regia Chris Simion, scenografia: Adina Mastalier. Duminică, la ora 21.00, la Sala „Toma Caragiu” a Teatrului Bulandra.
Richard al III-lea
„Cum să ieşi din utopia planetară a comunismului şi să ai curajul să visezi în continuare?”, se întreabă dramaturgul Matei Vişniec. Un spectacol despre procesul comunismului, despre individ căzut în capcana ideologică a utopiei. O confruntare permanentă dintre lumea scenei, a libertăţii totale şi ochii cenzurii, dar şi dintre dictatura stalinistă şi teatru. În pofida temei abordate, spectacolul are momente de umor, deoarece râsul este reacţia firească la absurdul ciocnirii. Eroul este ţinut sub tirul observaţiilor stupide, amănuntele se modifică şi substanţa lui se dizolvă, imperativele ameninţătoare ale cenzorilor din lojă sunt dublate de vocile părinţilor, soţiei, actorilor, care-l îndeamnă pe artist să cedeze: viaţa e mai importantă decât arta. Nimeni nu poate răpi însă libertatea din mintea lui.
Spectacolul „Richard al III-lea se interzice” este semnat de Cătălina Buzoianu. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Radu Amzulescu, Doru Ana, Valeria Ogăşanu, Luminiţa Gheorghiu, Anca Sigartău, Petre Lupu. Scenografia: Mihai Mădescu. Costumele: Luana Drăgoescu. Vineri, la Sala „Toma Caragiu” a Teatrului Bulandra.
Eduard al III-lea
Piesa lui Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu, beneficiază de o distribuţie remarcabilă. În rolul titular impresionează Ion Caramitru, printr-un joc complex, alert, cu incredibile treceri de la un registru afectiv la altul, de la monarhul, stăpân absolut peste ţară şi destine, la îndrăgostitul adolescentin, de la poetul şi cântăreţul din lăută la duritatea şi cinismul războinicului. În alte roluri îi veţi putea aplauda pe Constantin Dinulescu, Eusebiu Ştefănescu, Răzvan Oprea, George Paul Avram, Şerban Ionescu, Crina Mureşan, Simona Bondoc, Daniel Badale.
Piesa vorbeşte despre virtute, jurăminte, onoare şi moarte. Gândit pentru spectatorul contemporan, spectacolul lui Tocilescu foloseşte ritmuri muzicale moderne şi elemente video de decor. Este programat duminică, 21 martie în Sala Mare a TNB.
Ivan Turbincă
Regizorul Ion Sapdaru aduce pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”, sâmbătă, un tărâm magic al poveştii, un spectacol, dramatizare după Ion Creangă, construit pe teme populare, cu o energie debordantă. Răsturnările, qui-pro-quo-ul, comicul abundent de situaţie şi limbaj se îmbină în noua canava cu referiri la alte scrieri ale lui Creangă, cum ar fi „Povestea unui om leneş”, „Soacra cu trei nurori” şi, bineînţeles, „Amintiri din copilărie”.
Din distribuţie se remarcă Oana Vânătoru, Afrodita Andone, Daniel Badale, care pare să se fi născut pentru acest rol, trecând cu uşurinţă din registrul comic în cel grav, Irina Cojar, Orodel Olaru, Axel Mustache. Ritmul alert, energia interpretativă şi inventivitatea scenică vă vor oferi momente de delectare din lumea lui Ivan Turbincă, a lui Păcală şi a lui Tândală. Coregrafia Victoriei Bucun, cu dansuri originale care aduc cu jocul Căluşarilor, şi măştile se integrează caracterului ludic al spectacolului.
Sinucigaşul
Un spectacol pe care nu trebuie să-l pierdeţi. Autorul, Nikolai Erdman, un scriitor de geniu, a fost deportat în Siberia şi condamnat să rămână un anonim. Este o comedie amară pe care au vrut s-o pună în scenă mari regizori precum Meyerhold şi Stanislavski, dar pe care a interzis-o însuşi Stalin. O piesă de o actualitate şocantă despre drama unui om aflat pe valurile crizei societăţii, cu replici care ne par familiare, un strigăt disperat pentru câştigarea dreptului la şoaptă în plin totalitarism. Regia este semnată de Felix Alexa, acest Brook al teatrului românesc.
“Nu am reuşit să înving cu viaţa, voi învinge cu moartea”, mărturiseşte personajul Podsekalnikov. Prin acest erou, autorul a reuşit să învingă gheţurile Siberiei şi să facă din moarte o poartă a vieţii. Este o montare care vorbeşte despre criza societăţii, cu o distribuţie de zile mari. Dan Puric ridică iarăşi sala în picioare. Alături de el, Marius Bodochi, Marius Manole, Costel Constantin, Lamia Beligan, Maria Buză, Tania Popa, Ileana Olteanu, Adela Mărculescu. "Viaţa n-are sens" e replica finală a acestei piese geniale, scrisă cu un curaj nebun. Vineri, la Sala Amfiteatru de la Teatrul Naţional.
Elling
La Teatrul de Comedie, duminică, o adaptare a romanului „Fraţi de sânge” de Ingvar Ambjorsen, în regia lui Vlad Masaci, cu Marius Florea Vizante, Sandu Pop, Mihaela Măcelaru, Şerban Georgevici. O piesă emoţionantă, bine armonizată din punct de vedere regizoral şi bine susţinută de către interpreţi. Spectacolul vorbeşte despre drama a doi bărbaţi, prieteni de ospiciu, care suferă de dizabilităţi mintale. Regizorul îi învăluie într-o lumină ce trădează o tandră complicitate cu impasul emoţional în care se află cei doi. O societate din care fiecare fuge în felul său. Într-o lume de autişti prietenia rămâne unica valoare.
Teatrul de Magie
Este prima instituţie din România care aduce în atenţia publicului fascinanta artă a magiei, propunându-şi să o promoveze ca artă de spectacol şi să dezvăluie spectatorilor diversitatea stilurilor acesteia: magie generală, close-up, animal magic, mentalism, magie de scenă, iluzii etc. “Ca actor care a descoperit magia, m-am regăsit în cuvintele lui Robert Houdin, care spunea că magicianul nu e un clovn, ci un actor care interpretează un rol, cel al magicianului”, mărturiseşte Andrei Teasca, fondatorul acestei instituţii.
Alături de el, frumoasa balerină Ştefania Bănică şi doi tineri magicieni, Vlad Grigorescu şi Paul Lungu, vor oferi ocazia spectatorilor să descopere cu încântare şi uimire trucuri, iluzii, momente de mentalism şi comedie, care se vor împleti cu muzica şi dansul şi vor fi prezentate pentru prima dată pe viu, la doar câţiva paşi de public. Vineri, la Sala Mare a Teatrului Nottara.
Closer
O poveste despre dragoste la prima vedere, despre nevoia de celălalt şi fuga permanentă după un altcineva sau altceva. O alternativă între beatitudinea iubirii învingătoare şi iluzia eşecului în dragoste. Un spectacol după Patrick Marber, în regia Ilincăi Stihi, cu Gheorghe Visu, Ana Ioana Macaria, Mihaela Mihăescu, Marius Capotă, fiecare construindu-şi cu talent un personaj credibil. Vineri, pe scena Teatrului Foarte Mic.
Un regal actoricesc
„Jocul Regilor”, după un text al dramaturgului Pavel Kohout, este scris cu ironie, subtilitate şi umor negru. În piesă, tragicul se întâlneşte cu comicul, drame reale se amestecă cu ridicolul situaţiilor, minciunile cu adevărul şi numai astfel „jocul vieţii devine complet”, mărturisea regizorul Felix Alexa. Spectacolul este povestea unei femei asaltate de doi nebuni, unul bogat şi generos, iar cel de-a doilea, spiritual şi plin de farmec. Primul e isteric şi ameninţă că se va sinucide, iar cel de-al doilea e coleric şi spune că se va lăsa ucis de nazişti.
Cele două personaje masculine sunt interpretate magistral de Mircea Rusu şi Andrei Finţi. Ingenioasa actriţă Maia Morgenstern interpretează cu sinceritate, sensibilitate şi naturaleţe rolul Elsei, o fostă cântăreaţă de Operă. Monologul dificil, explicativ al Elsei, din final, este strălucit descifrat. Elsa devine o femeie înfrântă de istoria tragică a prigoanei naziste, care a ajuns să-şi împartă existenţa între doi bărbaţi pe care îi ocroteşte prin iubirea ei. Nu pierdeţi acest regal actoricesc, sâmbătă, pe scena Teatrului Evreiesc.
Funeralii de iarnă – comedia burlescă a lui Hanoch Levin
Vineri, 19 martie, ora 19.00, pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj sunteţi invitaţi la premiera spectacolului „Funeralii de iarnă”, o comedie burlescă, în care acţiunea este de un grotesc dus la paroxism de Hanoch Levin (poet şi dramaturg israelian), pusă în scenă de cunoscutul regizor Elie Malka. În piesele sale Levin se întoarce la miturile universale, pentru a explora modelele elementare ale existenţei şi suferinţei umane. El descoperă dramatismul existenţei: plăgile, umilirea, durerea, ruşinea.
În centrul piesei se află holteiul Lacek Bobicek, interpretat de Zsolt Bogdán, alături de care evoluează Endre Senkálszky, József Bíró, Hilda Péter, Kati Panek, Anikó Pethő, Miklós Bács ş.a. Spectacolul este titrat în limba română.
Voi vinde casa…
Teatrul KTO din Cracovia prezintă sâmbătă, pe scena Teatrului ACT, spectacolul cu piesa “Voi vinde casa în care nu mai pot locui”, inspirat din viaţa şi moartea tragică a scriitorului ceh Bohumil Hrabal. Regia este semnată de Jerzy Zoń. Momentele importante din viaţa scriitorului ceh, naşterea, botezul, împărtăşania, căsătoria şi moartea, sunt prezentate într-o manieră ce combină fantasticul cu realitatea. Totul pe un fond muzical excepţional şi o coregrafie plină de surprize. Producţia este recunoscută internaţional în special după participarea ei la Festivalul Fringe din Edinburgh şi New York, unde s-a bucurat de un succes răsunător.
De la Bach la Piazzolla
Punctul culminant al Festivalului Internaţional de Bandoneon şi Acordeon, care se desfăşoară la Sala Radio în aceste zile, este Recitalul Sextetului Galliano, care va avea loc duminică, 21 martie. Un adevărat festin muzical cu piese de Bach, Piazzolla şi Galliano. Interpret şi compozitor francez, Richard Galliano este cel care i-a conferit acordeonului statutul de vedetă pe cele mai prestigioase scene ale lumii.
La 23 de ani s-a afirmat în viaţa muzicală pariziană ca aranjor, dirijor şi compozitor, fiind mereu în preajma jazzului şi colaborând cu vedetele incontestabile ale muzicii franceze: Claude Nougaro, Barbara, Serge Reggiani, Charles Aznavour, Juliette Gréco. În 1983 se întâlneşte cu Astor Piazzolla, eveniment care îi marchează profund traiectoria muzicală: Galliano se întoarce spre rădăcinile muzicii franceze, revalorizează întregul repertoriu tradiţional de vals musette, java, tangouri şi iniţiază un nou curent muzical denumit „New Musette”.
Sunetul muzicii
Solistul concertelor simfonice ale Filarmonicii „George Enescu” din această săptămână este celebrul violoncelist brazilian Antonio Meneses, aflat pentru prima dată la Bucureşti. Cariera sa concertistică s-a desfăşurat pe cele mai prestigioase scene din Europa, Asia, America. Vineri, la Ateneul Român, veţi putea audia „Două dansuri slave” şi „Concertul pentru violoncel şi orchestră” de Dvorak, cât şi „Simfonia nr. 4” de Beethoven. La Pupitrul dirijoral, spaniolul David Gimenez Carreras.
Vineri şi sâmbătă, la Ateneul Român. Antonio Meneses este invitat frecvent să participe la festivaluri, printre care cele de la Salzburg, Colmar, Grange de Meslay, Lucerna, Praga, Berlin Festwochen, Viena, Jerusalem Chamber Music Festival, Festivalul “Mostly Mozart” de la New York şi “Pablo Casals” de la Puerto Rico.
Muzică la Palat
Unul dintre cei mai valoroşi reprezentanţi ai tinerei generaţii de muzicieni – vibrafonistul Alexandru Anastasiu – va prezenta, duminică 21 martie de la ora 17.00, în sala Scoarţelor a Palatului Mogoşoaia, teme celebre de Robert Schumann şi Frederic Chopin, în versiuni originale.
Recitalul se înscrie în cadrul Stagiunii "Muzica la Palatele Brâncoveneşti", ediţa a II-a, eveniment organizat de Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti.
„Olandezul zburător”, la Operă
Opera lui Richard Wagner, în regia lui Beatrice Rancea, la pupitrul dirijoral, maestrul Cristian Mandeal, este programată sâmbătă şi duminică pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, cu două distribuţii diferite.În rolul Olandezului îi veţi putea asculta pe Ştefan Ignat, dar şi pe Gary Simpson. În alte roluri: Mihnea Lamatic, Marius Vlad Budoiu, Horia Sandu şi Cristian Mogoşan.
Ghiduşiile lui Puck
După spectacolul „Visul unei nopţi de vară”, poem coregrafic după piesa lui William Shakespeare (în care realul se împleteşte cu fantasticul), pe muzică de Felix Mendelssohn-Bartholdy, care va avea loc în Foaierul Galben al Operei Naţionale Bucureşti, spectatorii vor avea ocazia de a se întâlni cu realizatorii şi protagoniştii reprezentaţiei şi de a afla câte ceva din secretele realizării acestei feerii, a cărei regie şi coregrafie aparţin Mariei Popa.
În paşi de dans, tinerii artişti vor oferi publicului aventurile incitante, pline de vrajă, ale mai multor cupluri de îndrăgostiţi din lumea reală, în timp ce în lumea zânelor, luminile şi umbrele vor dansa în ritmurile misterioase date de ghiduşiile lui Puck. Acest personaj, interpretat de actorul Iulian Gliţă, va fi cel care va pune în mişcare tot mecanismul spectacolului şi va ajuta micii spectatori să cunoască pentru prima dată universul capodoperelor shakespeariene. Duminică, 21 martie, la ora 11.00
Băiatul de nicăieri
„Nowhere Boy”, John Lennon, descoperea că-i place chitara. Se refugiază în muzică şi se entuziasmează de tot ce vine dinspre America. O poveste reală, o dramă muzicală, produsă de Tim Haslam, Jon Diamond şi Tessa Ross, o ecranizare semnată de Sam Taylor-Wood, în care rolurile principale sunt interpretate de Aaron Johnson (John Lennon), Thomas Sangster (Paul McCartney), Kristin Scott Thomas (Mimi Smith), Anne-Marie Duff (Julia Lennon). „Nowhere Boy”, difuzat în România cu titlul „John Lennon: începutul unei legende”, vorbeşte despre copilăria rebelă a lui John Lennon, un copil isteţ şi amuzant.
O lecţie de viaţă
Un film dramatic, bazat pe memoriile jurnalistei britanice Lynn Barber. Începutul anilor ’60. Jenny, o inteligentă tânără din suburbiile Londrei, se pregăteşte pentru a intra la Universitatea Oxford şi a satisface pretenţiile conservatorilor ei părinţi. Jenny este fericită atunci când îl cunoaşte pe David, un bărbat carismatic şi fermecător, care este de două ori mai în vârstă decât ea şi care o introduce în lumea plăcerilor şi luxului. Îndrăgostită de acest playboy stilat şi ademenită de viaţa mondenă, călătoreşte la Paris, cinează în restaurante de lux, merge la licitaţii de artă, citeşte Camus, o ascultă pe Juliette Greco. Jenny uită de planurile de a deveni studentă la Oxford şi îşi pune astfel viitorul în pericol.
Peter Sarsgaard, în rolul lui David, şi Carey Mulligan (Jenny) sunt eroii acestei poveşti de dragoste. Carey Mulligan a fost distinsă cu BAFTA pentru cel mai bun rol feminin. Pelicula „An Education”, realizată în 2009, în Marea Britanie, în regia lui Lome Scherfing, este difuzată în România cu titlul „O lecţie de viaţă”.
În Ţara Minunilor
Ca în cazul atâtor filme 3D, cu „Avatar” în capul listei, te întrebi de ce demarează un astfel de proiect înainte să existe un scenariu care să merite întregul efort. Povestea lui Alice este revizualizată de către Tim Burton şi este dominată de obsesia 3D-ului şi a I-maxului. E dificil de spus în ce relaţii se află regizorul Tim Burton cu cartea lui Lewis Caroll, „Alice în Ţara Minunilor”. Burton reimaginează, după propriile gusturi, personajele din carte, le atribuie noi faţete şi transformă acest volum precursor al literaturii fantastice într-o peliculă fantasy, un film de aventuri. Alice, în vârstă de 19 ani, în versiunea lui Burton, e pusă în faţa unei căsătorii de convenienţă şi fuge de la ceremonia de logodnă, pentru a cădea în gaura de iepure care o duce în Ţara Minunilor sau în Ţara de Dedesubt, cum îi spun locuitorii, lumea pe care a iubit-o din copilărie.
Toată această ţară „Underland” i se pare lui Alice oarecum familiară, ca un vis pe care l-a avut cândva. Va reuşi Alice să salveze Ţara Minunilor şi să se întoarcă în lumea reală? Povestea în sine este una dintre cele mai neliniştitoare. Johnny Depp, fardat, cu mască, încearcă să facă un Pălărier Nebun cât mai emoţionant şi reuşeşte, iar Mia Wasikowska (Alice) şi antipatica Helena Bonham Carter, în rolul Reginei Roşii, creează momente autentice din punct de vedere cinematografic.
