Cu prilejul nopții în care zece membri ai CSM au fost întorși pe dos în opinia lor, s-a clarificat faptul că factorul extern este adevăratul adversar al modificării legilor justiției. Augustin Lazăr nu putea întoarce zece membri în contra opiniei lor. Codruța Kovesi, care nu e membră a CSM, nu-și putea permite imixtiunea. Doar emisarii președintelui o puteau face. Iar președintele n-a făcut-o din proprie inițiativă. Dacă era să aibă această opțiune personală, ar fi spus-o în mod direct, conducând acea ședință.
Chestiunea mai adâncă stă acum în întrebarea: „Pe cine reprezintă acest factor extern?“. E posibil ca altă noapte, aceea în care Rex Tillerson, ministrul de Externe al SUA, a fost la București să fi adăpostit un răspuns și poate acest răspuns nu a fost favorabil actualului ambasador american în România.
Dacă Rex Tillerson a confirmat că poziția ambasadorului este cerută chiar de Donald Trump, vom vedea din atitudinea Comisiei speciale a Parlamentului. În cazul în care lucrările Comisiei vor continua, vom ști că Hans Klemm nu a reprezentat voința Departamentului de Stat american când i-a forțat mâna lui Iohannis să forțeze, la rândul lui, conștiințele celor zece membri ai CSM.
În fond, așa ar trebui să stea lucrurile în mod normal, adică să fi avut parte de un abuz al ambasadorului, căci altminteri am fi îndemnați să înțelegem că președintele SUA nu respectă suveranitatea Parlamentului nostru.
Un abuz al ambasadorului ar fi de înțeles (nu și de justificat), dat fiind că el avea datoria să reprezinte și interesele multinaționalelor din România, care au priceput că puterea procurorilor DNA va fi mult slăbită sub legea modificată a răspunderii magistraților, ceea ce nu va mai încuraja ținerea la sertar a dosarelor marii evaziuni fiscale practicate de corporații, bașca unele dosare de corupție clasică practicată de ele (mită și trafic de influență).
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
Dl Buduca traieste din povesti. Stie la ce vrea sa ajunga, construieste povesti ca sa justifice concluzia la care vrea sa ajunga…
Mazare isi stergea cizmele de „voievod” pe carul alegoric, in Constanta. Un exemplu de patriotism gustat de publicul pentru care mandria nationala e circ. A fugit in Madagascar, nu in tara lui Mr.K. Republica malgasa, modelul de patrie pentru politicieni ce se lupta cu „colonialismul anacronic”, dar dosesc bani intr-un mod in care in patria lui Mr.K nu este posibil sa o faci…
am inteles, serbane, ca esti nu doar multumit de Mr. K ( Men in Black!) ci chiar mandru de faptul ca acesta isi sterge cizmele cu obiele luate din Rumanistan….