Unde pot duce atacurile la Pilonul II. Cazurile Poloniei și Ungariei

Studii ale Băncii Mondiale (WB) și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din 2012-2013 au arătat faptul că inversările reformelor Pilonului II din regiunea Europei Centrale și de Est nu și-au atins obiectivele pretinse de guvernele care au afectat fondurile private de pensii prin reducerea contribuțiilor sau chiar naționalizări totale sau parțiale.

Efectele fiscale pozitive s-au produs aproape exclusiv pe termen scurt, iar in situația în care ele au și o componentă de termen mediu și lung aceasta vine cu costul reducerii substanțiale a ratelor de înlocuire din sistemul de pensii ca întreg, deci fără îmbunătățirea sustenabilității de ansamblu a acestuia.

În Polonia, fondurile de pensii private din Pilonul II au fost puternic reduse în numeroase etape, începând din 2013 și până în prezent. Prima măsură a fost reducerea contribuțiilor de la 7,3% la 2%, urmată de o deschidere a sistemului. În 2014, când datoria publică a Poloniei a depășit 55% din PIB (55,7%), Guvernul a decis să anuleze titlurile de stat deținute de fondurile de pensii, adică peste 30 miliarde de euro, reducându-și astfel cu 5 procente datoria publică. Este relevant în contextul în care Polonia prevede în Constituția sa măsuri bugetare în cazul în care datoria publică depășește acest nivel considerat critic, de 55% din PIB. Efectele fiscale ale contrareformei au fost deja absorbite de cheltuieli guvernamentale, fără câștiguri pe termen lung, iar în 2016 datoria publică a Poloniei s-a întors la 54,4% din PIB, cu perspectiva depășirii acestui prag, din nou, în 2017.

În Ungaria, naționalizarea de facto a Pilonului II de pensii private nu a reușit să îmbunătățească nici situația economică, nici pe cea a finanțelor publice, în realitate înrăutățind situația de pe piețele financiare. Astfel, rating-ul suveran al Ungariei a fost redus de agenția Standard&Poor’s de la investment grade la junk în 2012, imediat după finalizarea procesului de naționalizare de facto a fondurilor de pensii private de Pilon II. Din punct de vedere fiscal: în pofida unui efect ușor pozitiv pe termen scurt (excedent bugetar de 4,3% din PIB în 2011), Ungaria a epuizat rapid aceste rezerve, reintrând pe deficit fiscal (2% din PIB în 2012, 2,7% în 2013), în timp ce datoria publică a continuat să crească: de la 80% din PIB la finalul anului 2010 la 82% din PIB la mijlocul anului 2013.

În jumătate dintre statele membre UE sistemele de pensii includ o componentă privată (de tip Pilon II, ca în România) obligatorie sau cvasi-obligatorie, depinzând de legislația fiecărei țări. Această caracteristică a ajutat de-a lungul timpului la construirea unei culturi a economisirii, constituind singura metodă care a funcționat în Europa dezvoltată.

Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, spune că fondurile de pensii private nu sunt investitori şi au randament la jumătate faţă de titlurile de stat. Totodatăm Vâlcov afirmă că banii deponenţilor s-au devalorizat. „Investitorii în România sunt producătorii faimoşi de maşini de la Piteşti şi Craiova, chiar şi cei de la Slatina de cauciucuri şi în toată ţara sunt astfel de investitori, în momentul în care ai în administrare – în administrare, nu un investitor, adică nu a venit cu bani de acasă – aceste şapte companii de care spuneţi dvs, care vezi Doamne, ne sperie că pleacă, nu sunt investitori. Ei sunt administratori ai unor fonduri publice de pensii şi am să vă explic cu datele lor. Au administrat anul trecut zece miliarde de euro, banii aceştia din contribuţii ai românilor în ultimii doi ani, conform datelor lor, au avut un randament al acestor bani de 2,14 la sută, putem să spunem 2,2 în condiţiile în care anul trecut inflaţia a fost de 3,2. Deci ei au produs 2,2 la sută în ultimii doi ani de zile pentru toţi banii administraţi, 2,2 la sută, în condiţiile în care inflaţia a fost de 3,2 şi în condiţiile în care astăzi la doi, trei respectiv cinci ani, statul emite titluri de stat cu patru, 4,5 şi cinci la sută”, a spus Vâlcov, luni seară, la TVR. El a adăugat că „s-au devalorizat acei bani”, iar puterea de cumpărare a banilor contributorilor la aceste fonduri a scăzut.

Administratorii fondurilor care au grijă de cele 48 de miliarde de lei de la Pilonul II de pensii ar putea pleca din România, din cauza prevederilor din Ordonanța 114/2018, prin care Guvernul le-a redus comisioanele de administrare și i-a obligat să aducă 800 de milioane de euro în România pentru a crește capitalul.
Citeşte întreaga ştire: ANALIZĂ/ Unde ar putea ajunge cele 48 de miliarde de lei de la Pilonul II dacă s-ar retrage administratorii fondurilor private. Analiștii spun că ar fi ”un haos” dacă ar fi administrați de stat.

Ordonanța prevede creșterea capitalului firmelor de administrare cu 3,55 miliarde de lei, din care 1,6 miliarde de lei trebuie aduși până la 30 iunie 2019. De asemenea, stipulează reducerea comisioanelor de administrare de la 2,5% la 1% precum și posibilitatea ca românii să opteze să nu mai cotizeze la Pilonul II, iar banii să se ducă la Pilonul I, adică la stat. Sectorul construcțiilor, al doilea ca pondere în economia României, nu mai cotizează la Pilonul II, ca parte a măsurilor de creștere a salariilor. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a declarat luni că cei 7 administratori de fonduri de la Pilonul II de pensii vor să plece din România din cauza OUG 114. „Din ce înțeleg eu din discuția cu Asociația Pensiilor administrate privat, marea majoritate, dacă nu toate cele 7 societăți de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condițiile li se par excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câștig inexistent. 7,25 milioane persoane ar avea de suferit”, a spus Lazea.