UPDATE. Secţia pentru judecători a CSM amână o decizie tranșantă cu privire la protestele din justiție. Secția a anunțat că va analiza toate problemele ridicate la adunările generale ale instanţelor judecătoreşti, care fac obiectul hotărârilor adoptate de acestea în ultima perioadă, precum şi aspectele învederate în cele două scrisori deschise transmise de conducerile tribunalelor şi curţilor de apel.
Judecătorii CSM s-au întrunit, luni, într-o şedinţă de urgenţă, pentru a adopta o poziţie publică faţă de scrisorile şefilor de tribunale şi de curţi de apel din ţară, în care au spus că dezaprobă anumite chestiuni privind protestele şi modalitatea unor magistraţi de a se exprima.
„Adoptarea unei poziţii a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu referire la: a) scrisoarea deschisă şi solicitarea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor curţilor de apel, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor tribunalelor, vizând efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiţie, apărarea independenţei justiţiei, atât la nivel intern, cât şi internaţional; b) aspecte deduse din solicitările exprimate în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor organizate la nivelul instanţelor”, se arată pe ordinea de zi a Secţiei pentru judecători a CSM.
30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din ţară au precizat în scrisoare că îşi exprimă dezacordul faţă de demersul unor judecători care merg la Bruxelles pentru a prezenta oficialilor situaţia din România, subliniind că ei nu susţin astfel de iniţiative politice.
Totodată, 30 de şefi de tribunale au cerut, tot printr-o scrisoare, să restabilească de urgenţă cadrul în care judecătorii se pot manifesta, făcând referire la acţiunile de protest şi suspendare a activităţii din ultima perioadă.
În replică, Asociaţiile “Forumul Judecătorilor din România”, ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” şi ”Iniţiativa pentru Justiţie” spun că lipsa unui dialog dialog real cu judecătorii şi procurorii a determinat mii de magistraţi să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea şedinţelor de judecată şi până la ieşirea pe treptele instanţelor şi parchetelor.
„Aceste proteste principiale aparţin miilor de judecători şi procurori români care le desfăşoară zilnic, neavând legătură cu susţinerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, şi au singurul scop de a contribui la menţinerea statului de drept în România, independenţa justiţiei fiind esenţială în acest sens. Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de curţi de apel, respectiv 30 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistraţii români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influenţă asupra majorităţii judecătorilor şi procurorilor din România. Opinia unui preşedinte de instanţă, care are rol exclusiv administrativ într-o instanţă, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică”, se arată în comunicatul asociaţiilor.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a decis, în Adunarea generală de luni, să-şi menţină activitatea suspendată două ore zilnic, în intervalul 08:00 – 10:00, până la data de 31 martie 2019, anunţă instituţia printr-un comunicat de presă. Judecătorii CSM s-au întrunit, luni, într-o şedinţă de urgenţă, pentru a adopta o poziţie publică faţă de scrisorile şefilor de tribunale şi de curţi de apel din ţară, în care au spus că dezaprobă anumite chestiuni privind protestele şi modalitatea unor magistraţi de a se exprima.
„Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, întrunită la data de 11 martie 2019, a decis susţinerea poziţiei publice a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii exprimată la data de 08.03.2019 cu privire la modalitatea de modificare a legilor justiţiei”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
În acest context, procurorii au decis şi menţinerea măsurii de suspendare a activităţii Parchetului, cu excepţia cazurilor urgente, în intervalul 08:00 – 10:00, până pe 31 martie 2019.
Treizeci contra 3000.Nu este in regula ca cei de la butoane sa castige ,adica cei 30.Sectia special ,propusa de DOREL votata de oameni PSD-ului,voteaza..Basescu baga la racoare oameni din PSD ,acum se schimba macazul.Cei de la butoane au dreptate.Dar se implica si UE care miroasa tarasenia.