Laura Codruța Kovesi a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul în care a contestat modul în care a fost revocată de la șefia DNA.
CEDO spune că Laura Codruţa Koveşi nu a putut contesta decizia de revocare a sa din funcţie, având în vedere că decretul de revocare a venit în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care sesiza un conflict între preşedintele României şi Ministerul Justiţiei, fără ca fostă şefă a DNA să fie parte din acest proces.
Judecătorii CEDO sunt de părere că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost încălcat şi dreptul la liberă exprimare, atunci când a fost demisă de la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Laura Codruţa Kovesi nu a cerut daune materiale în acest dosar.
Fragment din comunicatul CEDO:
Cazul a vizat înlăturarea reclamantei din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat, în urma criticilor sale asupra reformelor legislative în domeniul corupției. Ea a susținut că, de asemenea, nu a putut să conteste această decizie în instanță.
Curtea a constatat în special că nu a existat nicio modalitate pentru reclamantă de a înainta o cerere în instanță împotriva demiterii sale, întrucât o astfel de procedură ar fi putut doar să examineze aspectele formale ale decretului prezidențial pentru înlăturarea ei și nu argumentul său de fond, acela că fusese înlăturată incorect pentru criticarea modificărilor legislative din legea corupției.
Dreptul ei la libera exprimare fusese încălcat pentru că a fost revocată pentru acele critici pe care le-a făcut în exercitarea atribuțiilor pe o chestiune de mare interes public. Una dintre atribuțiile sale de procuror-șef anticorupție a fost aceea de a-și exprima opinia cu privire la reformele legislative care ar putea avea un impact asupra sistemului judiciar și a independenței sale și asupra luptei împotriva corupției.
Se pare că îndepărtarea ei prematură a învins chiar scopul menținerii independenței judiciare și trebuie să fi avut un efect asupra ei și a celorlalți procurori și judecători în participarea la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și independența judiciară.
Kovesi a atacat în decembrie 2018 la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <intervenientă> pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arăta într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Potrivit fostei șefe DNA, decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale.
Preşedintele Klaus Iohannis a emis în 2018 decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR. Imediat după ce a fost revocată din funcție, Kovesi a fost delegată procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Decizia CEDO poate fi consultată aici (în engleză)
 
					 
                       
                       
                       
                       
                       
                      
Am asteptat pana astazi cu comentariul, pentru ca imi era clar ca decizia CEDO este dubioasa si ca ascunde ceva. Astazi am vazut si ce ! Sunt doua posibilitati: 1. Fie statul paralel stia ca astazi CCR va invalida ordonanta tembela cu amenzile, si a inceput bombardamentul inainte, bazandu-se pe trepadusii CEDO; 2. Fie statul paralel nu stia care va fi decizia CCR, si a incercat sa faca presiuni asupra CCR, ca aceasta sa respinga cererea avocatului Poporului (probabil si prin alte mijloace, ca in trecut, dar si prin incercarea de decredibilizare, folosind decizia CEDO, care, ce sa vezi, apare la tzanc !).