Jumătate din capacităţile nucleare ale Germaniei, 3 din 6 centrale atomice, vor fi scoase din funcţiune vineri, nemții continuând neabătuți drumul lor de a renunța la nuclear, chiar dacă momentul este unul critic, Europa trecând prin cea mai gravă criză energetică din istoria sa, transmite AFP.
Cele 3 trei unităţi sunt situate în apropiere de oraşele germane Brokdorf (nord), Grohnde (centru) şi Gundremmingen (sud) și vor înceta să mai funcţioneze la trecerea în anul 2022. Cele trei reactoare au împreună o putere instalată de aproximativ 4.000 MW.
La finele anului 2022 are urma să fie oprite şi restul de trei reactoare nucleare din Germania, amplasate la Neckarwestheim (sud), Isar 2 (sud) şi Emsland (nord), ceea ce va însemna de asemenea eliminarea din reţea a încă 4.000 MW. Catastrofa nucleară de la Fukushima din 2011 a convins pe fostul cancelar, Angela Merkel, să demareze procesul de renunţare la energia nucleară în Germania.
În pofida renunţării la o sursă de energie care este responsabilă pentru aproximativ 11% din electricitatea generată în 2020, „securitatea aprovizionării rămâne garantată în Germania”, a declarat marţi ministrul Economiei şi Protecţiei Mediului, Robert Habeck.
Pentru a compensa oprirea celor trei reactoare, în aşteptarea momentul în care energiile regenerabile vor acoperi în totalitate deficitul, Germania foloseşte cantităţi mari de combustibili fosili, în special gaze naturale. Însă această securitate energetică are un preţ: cotaţiile europene la gaze naturale au explodat în ultimele luni, ca urmare a tensiunilor geopolitice cu Rusia, principalul furnizor al Europei. Unele state europene bănuiesc că Moscova reduce intenţionat livrările spre Europa pentru a face presiuni, în contextul unor ample tensiuni geopolitice cu privire la manevrele militare ruseşti la frontiera Ucrainei.
Noul guvern german a avertizat recent Moscova că oprirea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania via Marea Baltică, ar putea fi ordonată în cazul în care situaţia militară va escalada.
Un alt motiv pentru creşterea cotaţiilor la gaze este faptul că stocurile de gaze din Europa sunt în prezent la un nivel redus, ca urmare a iernii prelungite din 2020. Refacerea stocurilor se anunţă a fi complicată de cererea puternică de energie ca urmare a relansării puternice a economiilor după criza provocată de Covid-19.
La acestea se adaugă faptul că, din motive meteorologice, sursele de energie regenerabilă, precum cea eoliană sau fotovoltaică, nu funcţionează la capacitate maximă.
În aceste condiţii, Sebastian Herold, profesor de politică energetică la Universitatea din Darmstadt, crede că abandonarea energiei nucleare în Germania va face ca preţurile să crească şi mai mult. „Pe termen lung, sperăm că majorarea energiilor regenerabilă va echilibra balanţa, însă asta nu va fi cazul pe termen scurt. Germania ar urma să rămână şi mai dependentă de gazele naturale, cel puţin pe termen scurt, şi deci mai dependentă de Rusia”, estimează profesorul Sebastian Herold.
Spre deosebire de Germania, România încearcă să-și dezvolte industria energeticii nucleare. U1 Cernavodă va intra, în doi ani, în proces de reabilitare, pentru a-i prelungi durata de viață iar statul român a încheiat un parteneriat cu firme din SUA, Canada și Franța pentru a finanța și integra la Cernavodă încă două unități nucleare. Nuclearul și gazul încă nu au fost stabilite definitiv drept combuStibili de tranziție, dar ultimele semnale de la Bruxelles arată că așa va fi.
Înțelegeți că lumea este condusă de aceleași familii de sute de ani. Împărțeala în țări, sefere de influență, regimuri, este prosteală, de ochii lumii, ca turma să nu se prindă.
Dacă țările ar fi cum credeți, cum ne-au învățat la școală, cum credeți că germanii, cei mai tari tehnologic și, poate, științific, se-mpușcă singuri, cu bună știință, în picior. Germania este pe locul șase în lume la rezervele de cărbune dar vrea gaze de la muscali.