Estimările de deficit pentru 2016 ale noului ministru de finanţe, Anca Dragu, sunt identice cu cele ale fostului ministru, Orlando Teodorovici. „Deficitul ESA pentru anul viitor îl estimăm la 2,95% din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8% din PIB şi a unui deficit structural de 2,73% din PIB, aceste cifre sunt calculate într-un cadru macroeconomic pornind de la o creştere economică de 4,4% a PIB şi un PIB nominal de 746, 6 miliarde lei”, a declarat ieri la Palatul Victoria Anca Dragu.
Analistul Florin Cîţu atrage atenţia că astfel deficitul bugetar se triplează în 2016 faţă de ţinta de deficit pentru a păstra MTO anul viitor (reprezintă efortul bugetar pentru eliminarea riscului de depășire a deficitului bugetar de 3% din PIB, prevăzut în Tratatul de aderare, și care asigură, pe termen lung, stabilitatea finanțelor publice). De asemenea, Cîţu remarcă o dublare a deficitului pe 2016, faţă
de cel din acest an.
În opinia sa, această creştere de deficit va avea următoarele efecte: costuri mai mari pentru finanţare din datorie publică mai mare, probabilitate mai mare de faliment în momente de criză, taxe mai mari pentru generaţiile viitoare şi dispariţia macrostabilităţii. Iar
riscurile vor fi: dinamica de preţuri accelerată şi politica monetară restrictiva cu implicaţii negative pentru dinamica economiei şi a creditului, susţine Florin Cîţu.
În prezentarea de ieri, Dragu a spus că bugetul porneşte de la o estimare a veniturilor pentru 2016, astfel încât să fie o creştere nominală a veniturilor cu 1,6%. Invesţiile statului (din buget şi din fonduri UE) scad în legea bugetului din 2016 la 5,1% din PIB (37,7 miliarde de lei) de la 6,3% din PIB (44,8 miliarde de lei) cât era prevăzut în legea bugetului pe 2015. În schimb, cheltuielile de personal cresc ca pondere în PIB de la 7,3% anul acesta la 7,7% din PIB anul viitor.
Guvernul Cioloş a gândit o creştere economică de 4,1%, dar şi-a bugetat venituri mai mari cu 4 miliarde de lei. Dacă în proiectul de buget alcătuit de Todorovici veniturile bugetului erau prognozate la 227 miliarde de lei (30,4% din PIB), proiectul scris de ministrul în exerciţiu al finanţelor prevede venituri de 231 de miliarde de lei (peste 31% din PB), scrie Ziarul Financiar.
