Goana după aur

De la începutul anilor 2000, rezervele în dolari ale băncilor centrale din lume au scăzut de la peste 70%, la 58%. În cazul yuanului chinezesc se observă aceeași tendință de scădere. Băncile centrale se orientează tot mai mult către aur, arată un articol publicat de Nikkei Asia. În primele șase luni ale acestui an, băncile centrale au cumpărat 483 de tone de aur, cu 5% mai mult decât recordul înregistrat în prima jumătate a anului 2023.

În 2023, băncile centrale din întreaga lume au cumpărat 1.037 tone aur. A fost al doilea an consecutive în care au adăugat peste o mie de tone de aur la rezervele lor. În 2022, au fost cumpărate 1.136 de tone de aur, cel mai mare nivel al achizițiilor nete de aur de după 1950, inclusive după renunțarea SUA la etalonul aur, în 1971.

Statele se orientează spre rezervele în aur pentru că aurul nu este controlat de vreun guvern, scrie Nikkei Asia. Țările care au rezerve mari de aur își pot menține un nivel de independență mai mare decât cele care dețin rezerve mari in dolari sau în alte monede. SUA au grăbit acest proces de de-dolarizare pentru că au folosit dolarul ca o pârghie pentru sancțiuni, transformându-l în armă, așa cum Rusia a transformat hidrocarburile în armă.

Sursa cea mai importantă a puterii SUA nu este armata, ci dolarul. Iar o monedă puternică a fost un element important ce a lipsit URSS în tipul războiului rece – armata sovietică era temută, însă rubla abia de era cunoscută. Cu o monedă puternică, cea mai importantă valută de rezervă a lumii, SUA își pot scălda aliații în ajutoare și împrumuturi, în timp ce restrâng accesul adversarilor la dolari. Există și reversul acestei tactici: lumea, în special statele din Sudul Global, au observat cum SUA și aliații din Vest au sancționat agresiv Rusia după invadarea Ucrainei, cum Rusia a fost eliminată din sistemul financiar SWIFT, cum au fost înghețate active de ruse de circa 300 de miliarde de dolari, cum SUA și aliații folosesc dobânzile acumulate de aceste active ruse pentru a finanța efortul de război al Ucrainei și cum amenință că vor vinde aceste active pentru a oferi bani Ucrainei.  O decizie economică majoră contra intereselor vestice sau invadarea unei regiuni a unui stat învecinat din Africa, America Latină, Asia, pornind de la un conflict etnic, de la o miză economică care să intereseze și SUA sau Vestul pot fi acele linii roșii de la care SUA vor impune sancțiuni similare? Este întrebarea pe care și-o pun multe guverne. Răspunsul este ”cumpărați aur și diversificați rezervele”, iar asta reflectă fragmentarea globală din acest moment, scrie Nikkei Asia.

Aurul este o valută care nu are în spate vreun guvern, cu o valoare recunoscută în întreaga lume, are lichiditate și nu expune la riscul ca cealaltă parte a unui contract să nu-și onoreze obligațiile. Aurul nu duce la faliment, pentru că valoare lui nu va ajunge la zero, ci crește atunci când apar crize economice.

Tendința orientării băncilor centrale către aur este un semnal al de-dolarizării, însă nu și un semnal al detronării dolarului de către o potențială moneda comună a grupului BRICS, a Sudului Global, sub dominația Chinei. Același articol publicat de Nikkei Asia arată că, în timp ce dolarul a scăzut la 58% din rezervele valutare mondiale, yuanul chinezesc a scăzut la 2,2%, în condițiile în care recordul atins în 2022 a fost de doar 2,9%. Nu multe state fac publice informații despre compoziția rezervelor valutare – conform datelor Goldman Sachs, Ucraina, Norvegia și Brazilia au fost țările care și-au redus cel mai mult rezervele în yuani, dar și Elveția și Israel.

Yuanul este stabil, este cea mai puternică moneda a grupului BRICS raportat la dolarul american, cu o depreciere de doar 14% în ultimii zece ani. Însă China, ca și Rusia, practica controlul capitalului și este imposibil ca un stat care nu permite libera circulație al capitalului să ajungă să-și impună moneda ca principală valută de rezervă la nivel global.

Pe termen scurt și mediu, este puțin probabil ca yuanul sau o monedă comună BRICS să detroneze dolarul prin concurență. Și nici criptomonedele, cu ”regele” lor bitcoin, nu pot detrona dolarul în acest orizont de timp. Însă dolarul se poate prăbuși și fără această concurență, din cauza politicilor economice și financiare ale guvernului american. Dacă guvernul SUA va continua să producă deficite de peste 2.000 de miliarde de dolari anual, dacă tiparnița Federal Reserve va fi turată în continuare și va produce inflație, atunci se va ajunge la o de-dolarizare accentuată și la reducerea puterii americane.

”Sunt semne care arată că dezechilibrele fiscale din SUA trebuie eliminate repede. Americanii se confruntă cu reducerea salariilor reale, cu reducerea accesului la bunuri și servicii esențiale, cu taxe mai mari. Să spui că nu e nimic grav este o insultă la adresa firmelor potopite de taxe și a familiilor care își dublează sau triplează numărul locurilor de muncă pentru a se menține pe linia de plutire, fiindu-le tot mai greu să cumpere bunuri esențiale sau să cumpere o locuință. Nu bitcoin și nu BRICS vor ucide dolarul american, ci guvernul SUA, dacă va continua pe această cale”, scrie economistul Daniel Lacalle.