Directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban, a subliniat, într-o dezbatere de specialitate, problemele cu care se confruntă sectorul energetic românesc și modalitățile de abordare ale acestora. Dărăban a atras atenția asupra faptului că actuala schemă de compensare-plafonare a prețurilor nu mai poate fi susținută de sectorul de furnizare, având un impact limitat în sprijinul celor care au cu adevărat nevoie de ajutor.
„Astăzi nu îi ajutăm pe cei care au nevoie, ci îi ajutăm pe toți, cu puține excepții. Avem un preț plafonat pentru aproape 7,5 milioane de clienți din aproape nouă milioane”, a explicat Dărăban. Potrivit acesteia, distribuirea ajutoarelor către un număr atât de mare de persoane nu permite alocarea eficientă a resurselor pentru cei cu venituri mici, care se află într-o situație vulnerabilă. Ea a făcut apel pentru o abordare care să țină cont de veniturile clienților și care să permită ajutorul direct celor care au cu adevărat nevoie.
Un alt subiect adus în discuție a fost măsura introdusă recent, prin care furnizorii primesc un avans de 40% din fondurile destinate compensării prețurilor. Dărăban a precizat însă că acest avans reprezintă, de fapt, plata datoriilor restante acumulate de stat față de furnizori, fără a rezolva în mod real problema din sector. „Noi vorbim de 40% avans dintr-o datorie istorică”, a spus Dărăban, subliniind că, deși măsura a fost întâmpinată pozitiv în România, efectele acesteia ar putea duce la o reticență din partea furnizorilor și la o abordare mai rezervată în ceea ce privește oferirea serviciilor.
Pe termen lung, reprezentanta ACUE a menționat că un preț final sustenabil pentru energia din România nu poate fi stabilit fără investiții semnificative în infrastructura energetică. Ea a subliniat importanța modernizării rețelelor și implementării unor tehnologii care să permită gestionarea mai eficientă a surplusului de energie, în special în contextul în care România se confruntă cu o cerere de investiții considerabilă.
„Dacă nu înțelegem că trebuie să hotărâm astăzi să investim în infrastructură, nu vom ajunge la un preț final sustenabil. Avem evaluări independente și putem pune pe masă soluții, dar problema rămâne aceeași: nu există investiții suficiente în acest sector”, a adăugat Dărăban. Ea a punctat și faptul că ratele de rentabilitate ale capitalului investit în domeniu sunt sub nivelul necesar pentru a atrage investiții, ceea ce poate duce la stagnarea dezvoltării infrastructurii energetice din România.
Valah, sînt băgați în moriști și oglinzi iar, cel puțin prin Fondul Proprietatea, în Hidroelectrica.
Laurențiu Ciurel, iulie 2018: Știți cam cate rude ale lui Barroso au afaceri in Romania si in ce sectoare? Am rămas si eu cu gura căscata când un om a cărui meserie era informația mi-a spus sa-mi vad de treaba, sa nu mai critic furtul masiv, gigantic, de bani din sistemul energetic romanesc, spunându-mi cam cine e in spatele firmelor de energie regenerabila, in general energie fotovoltaica, acolo unde subvenția este 180 de euro pe MWh. Barroso este fostul președinte al Comisiei Europene, in prezent angajat la Goldman Sachs, banca ce a finanțat destrămarea UE, Brexit. Nepoții omului fac in Romania infrastructura si parcuri regenerabile subvenționate de dv., la greu./gata