Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în ședința de marți, 8 iulie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, pe fondul accentuării presiunilor inflaționiste și al incertitudinilor persistente în plan intern și internațional. De asemenea, instituția a păstrat nemodificate ratele dobânzilor facilităților permanente și nivelurile rezervelor minime obligatorii.
Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,5% pe an, iar cea aferentă facilității de depozit la 5,5%. BNR a decis totodată menținerea actualelor niveluri ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Pe scurt, BNR a decis să nu intervină în acest moment asupra condițiilor de creditare din economie. Dobânzile la creditele și depozitele bancare vor rămâne, în linii mari, la același nivel, ceea ce indică o stabilitate a politicii monetare.
Decizia vine într-un context economic echilibrat, în care inflația pare ținută sub control, iar banca centrală alege să observe în continuare evoluțiile înainte de a face eventuale ajustări. Pentru populație, asta înseamnă că ratele la credite nu se vor schimba brusc, iar accesul la împrumuturi sau economisire rămâne similar cu perioada anterioară.
Presiuni inflaționiste în creștere
Rata anuală a inflației a crescut în luna mai 2025 la 5,45%, de la 4,85% în aprilie, pe fondul scumpirii continue a alimentelor și energiei. De asemenea, inflația de bază (CORE2 ajustat) a întrerupt trendul descendent, urcând la 5,4% în mai. Potrivit BNR, această evoluție reflectă în principal creșterea prețurilor mărfurilor agroalimentare, transferul costurilor salariale ridicate în prețuri de consum și deprecierea leului.
Rata inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut și ea, ajungând la 5,4% în mai, de la 5,1% în martie.
Pe termen scurt, inflația este așteptată să urce considerabil, în urma expirării schemei de plafonare a prețului energiei și a majorării TVA și accizelor programate pentru 1 august. Pe termen mai lung, BNR estimează că noile măsuri fiscal-bugetare vor avea un efect dezinflaționist prin limitarea cererii agregate și corectarea dezechilibrelor externe.
Activitate economică slabă, dar cu evoluții mixte
În plan economic, Produsul Intern Brut (PIB) a stagnat în primul trimestru din 2025, după o creștere modestă de 0,5% în trimestrul anterior. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economia a înregistrat un avans de doar 0,3%, sub nivelul din T4 2024 (0,5%).
Creșterea a fost susținută în principal de formarea brută de capital fix, în timp ce consumul populației a încetinit, iar exportul net a avut un impact negativ mai pronunțat. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să se adâncească în prima parte a anului.
În al doilea trimestru, datele preliminare sugerează o redresare modestă a economiei, susținută de servicii și construcții, dar contrabalansată de scăderi în producția industrială și exporturi.
Evoluții pe piața muncii și financiară
Datele recente indică o reducere a numărului de salariați în martie și aprilie, dar și o scădere a ratei șomajului în perioada aprilie-mai. În același timp, intențiile de angajare s-au menținut la un nivel ridicat, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut.
Totuși, costurile salariale continuă să pună presiune pe prețuri: salariul brut nominal își menține creșterea în două cifre, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a crescut cu 21,8% la începutul trimestrului II.
Pe piața financiară, condițiile s-au stabilizat în a doua parte a trimestrului II, după detensionarea mediului politic și clarificarea direcției guvernamentale. Randamentele titlurilor de stat au revenit la niveluri mai scăzute, iar leul s-a apreciat ușor față de dolar, deși a rămas relativ stabil față de euro.
Creditarea rămâne într-o tendință de creștere
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a accelerat la 9,7% în luna mai, în special datorită creditării în lei a companiilor. Componenta în valută a scăzut în termeni reali, dar evoluția cursului de schimb a compensat acest efect. Ponderea creditelor în lei a ajuns la 69,8% în mai, față de 70% în martie.
Riscuri și incertitudini
În comunicatul oficial, BNR avertizează că incertitudinile privind evoluția inflației și a economiei rămân ridicate. În plan extern, conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și politica comercială a SUA ar putea influența negativ economia globală. Intern, incertitudinile sunt legate de eficiența și amploarea măsurilor de consolidare fiscală, precum și de absorbția fondurilor europene, esențială pentru contracararea efectelor restrictive ale politicii bugetare.
