ANALIZĂ Toate VIP-urile pe care Lia Savonea le-a scăpat de închisoare

În 2016, Lia Savonea, împreună cu colegul de complet Daniel Grădinaru, în prezent membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), i-a eliberat din arest preventiv și i-a trimis în arest la domiciliu pe gangsterii care au ordonat un atentat armat în cartierul Vitan.

În februarie 2016, doi interlopi, fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu, condamnaţi în primă instanţă la 15 ani, respectiv 12 ani de închisoare, pentru că au organizat un atentat armat în cartierul Vitan, au fost plasaţi în arest la domiciliu. Motivul Invocat de CAB a fost acela că temuţii interlopi au stat suficient în puşcărie şi nu mai pot influenţa martorii.

Cei doi fraţi au fost acuzaţi că l-au angajat pe asasinul moldovean Vitalie Proca să îl ucidă pe rivalul lor, Ioan Dumitru Mironescu. Decizia luată de Savonea și Grădinaru a venit cu două termene înainte de hotărârea definitivă, prin care pedepsele acestora au fost micșorate la 11, respectiv 8 ani închisoare. Anul trecut, Mararu era liber și se judeca cu poliția rutieră pentru o amendă.

Abuz sexual pedepsit cu suspendare

Tot Savonea și Grădinaru, alături de un al treilea judecător, au condamnat în mai 2015, un bărbat de 41 de ani, acuzat că și-a abuzat sexual nepoata de 13 ani, la o pedeapsă ridicolă, de opt luni de închisoare cu suspendare, cu motivarea că minora și-a dat consimțământul.

„Persoana vătămată nu a înţeles să iniţieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând nici măcar la cunoştinţa părinţilor cele petrecute, fapta fiind relevată abia în urma sesizărilor formulate organelor de poliţie cu ocazia dispariţiei acesteia de la domiciliu din octombrie (…) când s-a mutat la locuinţa concubinului său, martorul (…) cu care intenţiona să se căsătorească”, este un fragment din motivarea Liei Savonea.

În 2023, ea a obținut nota maximă din partea Comisiei CSM pentru unul dintre cele șase posturi vacante de judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Savonea a fost aleasă în CSM în 2017 ca președinte al Curții de Apel București, pentru un mandat de șase ani. În 2018, a fost aleasă președinte al Consiliului.

Promovarea la Curtea Supremă

În martie 2023, a fost promovată ca judecător la instanța supremă de noul CSM, din care face parte fostul coleg de complet Daniel Grădinaru. În prima etapă a concursului, comisia de examinare a evaluat hotărârile judecătoreşti pronunțate de fiecare candidat. Judecătoarea Lia Savonea a obţinut cel mai mare punctaj.

În mai 2024, Savonea admitea o cale extraordinară de atac, recursul în casație, și dispunea achitarea lui Bogdan Dumitrașcu, fost șef al APIA, acuzat de DNA că a cerut 2.000 de euro pentru angajarea fiicei unui funcționar din instituție. Inițial, Dumitrașcu a primise 2 ani și 6 luni cu executare.

A dictat rejudecarea lui Iorgulescu și a lui Iliescu

În iunie 2024, fosta președintă a CSM  a făcut parte din completul de judecată care a decis rejudecarea dosarului în care Mario Iorgulescu era acuzat de omor. Ea a stabilit că Iorgulescu trebuie judecat pentru ucidere din culpă, nu sub acuzația de omor, după ce, beat și drogat, a provocat un accident rutier soldat cu moartea unui tânăr de 24 de ani. Curtea de Apel București a redus astfel pedeapsa de la 13 ani și 8 luni  la 8 ani de închisoare.

Mario Iorgulescu nu a făcut nicio zi de închisoare, fiind scos din țară de familie imediat după accident și internat într-o clinică din Italia.

În septembrie 2024, Savonea declara „neconform” dosarul Revoluției din 1989 în care era judecat, în procedura de Camera preliminară, fostul președinte Ion Iliescu și retrimitea cazul la Parchet. Aproape un an mai târziu, Iliescu murea într-un spital al SRI.

Achitarea lui Tăriceanu și a lui Popoviciu

O lună mai târziu, un complet din care făcea partea Savonea a decis strămutare de la CAB la Cluj a dosarului afaceristului Cătălin Hideg, denunțătorul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Pe fond, Hideg a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare la Tribunalul București pentru o fraudă de 3 milioane de euro, cu fonduri europene. Ulterior, Hideg a obținut rejudecarea cazului, decizie pronunțată de Curtea de Apel Cluj.

Tot în octombrie 2024, completul de judecată din care făcea parte și Savonea a decis achitarea fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul mitei de 800.000 de euro pentru obținerea licențelor Microsoft. DNA a cerut confiscarea presupusei mite, având în vedere că faptele s-au prescris ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Trei judecători, printre care și Savonea, nu au fost de acord cu cererea procurorilor și au susținut că „fapta nu există”, așa că au ridicat și sechestrul asigurător pus pe o parte a averii lui Tăriceanu. Ulterior, decizia a fost păstrată de un complet de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

În ianuarie 2025, Savonea decidea, în calitate de judecător al instanței supreme achitarea afaceristului Puiu Popoviciu în dosarul „Băneasa”. Pentru trei judecători de la instanța supremă, printre care și Lia Savonea, „fapta nu există” în cazul preluării a 224 de hectare din patrimoniul Universității de Știinte Agronomice și Medicină Veterinara (USAMV). Soluția de achitare a venit ca urmare a admiterii unei cereri de revizuire formulată de Popoviciu și a rejudecării dosarului. Inițial, în 2017, afaceristul stabilit la Londra înainte de condamnare primise o pedeapsă de 7 ani de închisoare cu executare. Prejudiciul în acest caz era stabilit de DNA la 145 milioane de euro.

Noua șefă a instanței supreme

De pe 1 august 2025, Savonea este șefa ÎCCJ, de când președintele Nicușor Dan a semnat decretul de pensionare a judecătoarei Corina Corbu. Savonea a fost singurul candidat și a fost numită în funcție de Secția pentru judecători a CSM. Președintele țării fusese eliminat din procedura de desemnare prin legile justiției promovate de Florin Iordache.

În septembrie 2025, Savonea spunea că sentința din 2014, de condamnare a lui Dan Voiculescu în Dosarul ICA, nu a fost o decizie legală, ci o infracțiune comisă de fosta judecătoare Camelia Bogdan.

În octombrie, completul lui Savonea achita definitiv un fost polițist și un avocat, acuzați de trafic de influență. Ion Joe Stoica este comisar șef de poliție, fost șef al Biroului Accidente Rutiere Soldate cu Victime din cadrul Brigăzii Rutiere București și fost milițian care dirija minerii prin anii 90. La fond, Stoica și avocatul Ion Șoricică au fost condamnați la pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare, după ce au primit 3.000 de euro de la un șofer ca să intervină la colegii de serviciu pentru mușamalizarea unui dosar de conducere sub influența alcoolului.

Nevinovăția lui Bănicioiu și vila salvată din Spania

Pe 13 octombrie, completul de 5 judecători al ÎCCJ din care face parte Lia Savonea, cu majoritate, a decis achitarea fostului ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu. Pe fond, Bănicioiu a beneficiat de decizia CCR privind prescrierea faptelor, dar a fost obligat să plătească 1,2 milioane de lei, dividende necuvenite primite din partea a două firme. În apel, Bănicioiu a fost achitat pe motiv că „fapta nu există”, așa că nu mai trebuie să plătească nimic statului, fiind ridicat sechestrul pe bunurile acestuia, inclusiv pe o vilă din Spania, nedeclarată de fostul demnitar.

Pe 23 octombrie, completul de  judecată condus de Lia Savonea a decis să admită, în principiu, cererea de revizuire a sentinței prin care afaceristul Remus Truică a fost condamnat definitiv la 7 ani închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.

Dacă ea va fi acceptată definitiv, toți inculpații din dosar vor scăpa de pedepse, inclusive miliardarul Benyamin Steinmetz, căutat în Uniunea Europeană la cererea României, după ce a primit o condamnare de 5 ani închisoare.

Condamnații prea târziu eliberați de Savonea

A urmat eliberarea unor condamnați definitiv, pe motiv că faptele s-au prescris. Este cazul fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, condamnat după ce a luat o mită de trei milioane de euro. Condamnat în mai 2023 la o pedeapsă de 7 ani și 4 luni închisoare, Vlădescu a stat după gratii 2 ani și 5 luni.

Al doilea inculpat, cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, dar nu a fost găsit la domiciliu. A fost obligat să plătească 3,1 milioane de lei și 1,9 milioane de euro. Prins în Turcia, Costea a fost adus în țară în urmă cu 4 luni. Acum a fost eliberat de completul de 5 judecători al instanței supreme din care face parte și Lia Savonea, pe motiv că faptele pentru care a fost condamnat erau prescrise.

În mai 2024, ANAF a scos la licitație mai multe bunuri ale lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor (2005-2007 și 2009-2010). Fiscul urma să vândă proprietăți evaluate la 5,69 milioane lei, adică două apartamente situate în zona centrală a Capitalei și o vilă din județul Prahova.