La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, majoritatea societății ruse este obosită de acest conflict. Pe de altă parte, rușii și-au consolidat opoziția față de Occident. Oamenii au o mândrie sporită față de statul lor. Asta îi eliberează de responsabilitate și de sentimente de inferioritate, au și o mai mare încredere în sine.
Aceasta este concluzia sociologului rus Lev Gudkov, care conduce institutul independent de cercetare a opiniei publice Centrul Levada din Moscova. El prezentat și a explicat recent noul studiu, la Societatea Saharov din Germania.
Societatea rusă susține încă războiul
Sondajul arată că 76% dintre ruși susțin în prezent războiul din Ucraina. Gudkov spune că societatea rusă este în mare parte insensibilă la pierderile militare care șochează publicul occidental. Sentimentul public este dominat de oboseală, indiferență și frică, în timp ce doar unul din zece respondenți resimte vinovăție față de acțiunile Rusiei în Ucraina.
Pe de altă parte, oboseala psihologică este în creștere. 66% dintre ruși susțin negocieri de pace, dar doar în condițiile Rusiei. 25–33% sunt favorabili continuării războiului „până la un final victorios”. Totuși, dorința de pace nu implică disponibilitatea de a face compromisuri. Rușii sunt convinși că Ucraina va capitula, este o concluzie a studiului.
Potrivit sondajului, rușii doresc ca „străinii să nu se amestece în treburile noastre” (66%) și „să înceteze să ne impună ideile lor” (81%; 2024).
Empatie redusă pentru rușii de pe front
Suferința provocată de forțele armate ruse în Ucraina este în mare parte reprimată; doar aproximativ zece la sută dintre ruși au această empatie. Asta și pentru că presa de stat arată doar atacuri asupra obiectivelor militare din Ucraina. Mass-media independente de opoziție sunt utilizate de doar aproximativ cinci la sută din populație.
Însă rușii par să aibă aceleași sentimente și față de compatrioții lor de pe front. Compasiune există doar pentru soldații mobilizați forțat. Soldații sub contract, de facto mercenari, și infractorii condamnați nu trezesc simpatie în rândul populației.
Poate fi credibil un sondaj făcut de ruși?
Sondajul Levada a stârnit polemici. Institutele de sondare ruse nu sunt considerate independente. Rezultatele ar putea fi grav viciate de teama rușilor ca aceste chestionare pot ajunge pe mâna serviciilor secrete. De aici și grija unor publicații vestice, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, de a insista că Centrul independent Levada a fost declarat „agent străin” în Rusia acum zece ani. Că Gudkov, în vârstă de 79 de ani a fost declarat și el agent străin, în 2024.
Lev Gudkov a declarat, la Berlin, că respondenții au avut suficientă încredere în angajații Levada pentru a spune ce gândeau. El arată că sondajul reflectă atitudinea a doar 70% din societate. Nu au fost incluși în eșantion rușii foarte bogați, marginalii sociali și militarii.
Rușii, prietenii și dușmanii lor
În cei peste 30 de ani de la prăbușirea URSS, Rusia a trăit doar șase ani fără război, între cele două războaie din Cecenia, apoi în Georgia și ulterior în Ucraina. 62% dintre rușii chestionați indică Polonia și Lituania drept țări ostile, 57% Marea Britanie, 50% Germania și 40% Suedia. Statele Unite sunt considerate o țară concurentă, nu un inamic (53% dintre respondenți).
Când li se cere să numească cinci țări prietene, rușii menționează Belarus, China, Kazahstan, India și Coreea de Nord. Principiul dușmanul dușmanului meu este prietenul meu funcționează perfect, arată studiul.
Imaginea Statelor Unite în rândul rușilor s-a deteriorat sub fostul președinte american Joe Biden, din cauza sprijinului acordat de SUA Ucrainei, a declarat Gudkov. S-a îmbunătățit odată cu venirea la putere a lui Donald Trump, ceea ce a alimentat speranțe privind o încheiere rapidă a războiului. „Oamenii sunt obosiți de război”, a spus Gudkov. Mulți și-au transferat speranțele către Trump, deoarece era clar că președintele rus Vladimir Putin nu va pune capăt războiului și că existau foarte puține lucruri pe care ei le-ar fi putut face pentru a-l influența.
Germania a fost multa vreme țara europeană considerată de ruși ca prietenă. Încă din mai 2022, evaluarea negativă a Germaniei în rândul rușilor a ajuns la 66% încă din mai 2022 – un nivel similar cu cel al Statelor Unite și al Regatului Unit.
Războiul a fost impus de Occident, spun rușii. În 1998, 36% dintre respondenți erau de acord cu afirmația că Rusia nu a fost niciodată un agresor sau inițiator al conflictelor cu alte țări. Până în 2024, la doi ani după invadarea Ucrainei, acest procent crescuse la 65%.
Pus cu spatele la zid, Putin ar folosi arma nucleară
În prezentarea făcută la Berlin, Gudkov a avut și o analiză personală a situației din Rusia. A reluat teza care circulă cel mai mult în rândul aliaților europeni ai Ucrainei: negocierile cu emisarii lui Trump sunt folosite de Vladimir Putin pentru a câștiga timp și a distruge Ucraina. Dacă o mobilizare occidentală ar pune Rusia cu spatele la zid, Putin nu ar ezita să folosească arme nucleare tactice în Ucraina, spune Gudkov.
Interesantă este analiza lui Gudkov pornind de la ipoteza unei păci în Ucraina. El consideră că acest scenariu ar scoate la iveală daunele pe care războiul le-a provocat în Rusia. Pentru aceasta, Kremlinul ar fi început aplicarea unor măsuri preventive: o epurare în Ministerul Apărării și Ministerul Justiției, inclusiv prin arestări. Scopul este împiedicarea organizării elitelor care ar fi nemulțumite de rezultatul războiului.
Rușii, regimul si sindromul Stockholm
Gudkov spune că în psihicul colectiv rus se vede trauma reformelor democratice eșuate ale Rusiei. În ciuda tuturor resentimentelor antioccidentale, oamenii au continuat să aspire la un stil de viață „normal”, similar celui din Occident. Totuși, propaganda Kremlinului a transformat complexul de inferioritate rezultat din acest eșec istoric într-un resentiment față de Occidentul mitizat. Puțini ruși, cei bogați din marile orașe au vizitat acest Occident. Iar majoritatea rușilor îl consideră responsabil și pentru războiul din Ucraina.
Gudkov subliniază că o mare parte a populației își percepe conducătorii ca pe o bandă de tip mafiot, coruptă, care îi exploatează și îi înșală pe ceilalți. În același timp, oamenii admiră forța statului lor și speră să fie protejați de stat. În realitate, serviciile interne de informații consideră populația drept un material care este modelat prin represiune. Faptul că violența oficială este adesea folosită arbitrar și fără o justificare aparentă distruge orice consens moral, empatie și solidaritate în societate anihilează încrederea reciprocă. Consecințele, potrivit cercetătorului, sunt supunerea fatalistă față de autorități, o superloialitate euforică. Alte consecințe ale acestei violențe a statului sunt cinismul, amorțeala civică și indiferența, ca forme de autoprotecție.
E un „drojdier „p-aci care a uitat și cum îl cheamă , d-aia se fofilează sub alte nume .