Ministra Mediului, despre legea care mutilează ariile protejate, trecută de CCR: Președintele poate cere reexaminarea de către Parlament

Prezentă la Cluj, la o conferință de presă, Diana Buzoianu a declarat pentru Cotidianul.ro, ulterior evenimentului, că, dacă legea ar intra în vigoare, autoritatea centrală de mediu ar trebui să modifice limitele ariilor protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului investițiilor hidroenergetice care contribuie la securitatea națională (compania de stat Hidroelectrica).

Vizate sunt în special cele nouă proiecte de hidrocentrale declarate de interes public major printr-o ordonanță de urgență a Guvernului din 2022 – majoritatea începute în perioada comunistă – dintre care unele au fost blocate în instanță în urma demersurilor ONG-urilor de mediu.

După decizia CCR, ONG-urile de mediu au reacționat vehement, subliniind că punerea în aplicare a legii, inițiate de parlamentarul PSD Daniel Zamfir, ar avea consecințe grave asupra ariilor naturale protejate.

Totuși, ministra Mediului a subliniat că, în urma deciziei Curții, legea nu este automat promulgată și că „președintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii. Există precedente”.

Precedentul care stă în spate

Un astfel de precedent este legea privind combaterea extremismului, cunoscută ca legea Vexler – în fapt, un proiect de modificare a unei legi mai vechi pe aceeași temă –, care a stârnit controverse. Parlamentul a aprobat-o în iunie 2026, iar în iulie președintele a atacat-o la CCR, care a respins sesizarea.

În decembrie 2026, președintele a cerut reexaminarea legii de către Parlament. Legislativul a aprobat-o din nou, în aceeași formă, după care, conform Constituției, șeful statului a promulgat-o la 24 decembrie 2026.

Constituția prevede un termen de 10 zile pentru promulgarea unei legi de la primirea deciziei CCR. Totuși, acest termen poate începe să curgă de la comunicarea deciziei motivate a Curții.

Precedente privind solicitarea reexaminării unei legi după o decizie nefavorabilă a CCR, chiar dacă rare, au existat și în mandatele altor președinți. De precizat că, la fel ca legea care modifică limitele ariilor protejate, și o altă lege controversată – cea privind dublarea cotelor de împușcare a urșilor, până la peste 960 de exemplare – a fost contestată de președintele Nicușor Dan și validată de CCR la 24 iunie. Și în acest caz, președintele ar putea solicita, în teorie, reexaminarea de către Parlament.
Ce a decis CCR în privința legii care reduce suprafața ariilor protejate

În urma sesizării de neconstituționalitate depuse de președintele Nicușor Dan în noiembrie 2025, Curtea Constituțională a decis, la 24 iunie 2026, după mai multe amânări, că legea adoptată de Parlament în octombrie 2025, care modifică câte un articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, este constituțională.

Explicațiile CCR

Așa cum a scris și Cotidianul, CCR a stabilit că legea respectă prevederile constituționale privind:

legalitatea;
neretroactivitatea;
protecția mediului;
rolul Parlamentului;
regimul ariilor protejate;
competențele CSAT.

Curtea a respins toate criticile referitoare la:

diferențele dintre forma adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, apreciind că principiul bicameralismului nu a fost încălcat;
procedura legislativă, constatând că aceasta a fost respectată, inclusiv în ceea ce privește avizul Consiliului Legislativ.

Cu privire la criticile formulate de președinte privind conținutul legii, Curtea a reținut că:

articolul I vizează doar ariile naturale protejate de interes național, nu și siturile Natura 2000;
articolul II, care permite desemnarea proiectelor strategice prin hotărâri ale CSAT, asigură un echilibru între protecția mediului și securitatea națională.

Legea cuprinde doar două articole

Prima prevedere exceptează investițiile hidroenergetice aprobate prin hotărâri de guvern sau decrete de stat anterior datei de 29 iunie 2007 (data intrării în vigoare a OUG nr. 57/2007 privind ariile protejate) de la obligația realizării unui studiu științific pentru modificarea limitelor ariilor naturale protejate.

În acest sens, „autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate”.

În prezent, modificarea limitelor ariilor protejate este permisă doar în cazul proiectelor de exploatare a resurselor neregenerabile pentru care existau licențe de exploatare anterior anului 2007.

A doua prevedere stabilește că normele privind evaluarea impactului asupra mediului nu se aplică proiectelor care contribuie la realizarea obiectivelor de securitate națională și care sunt desemnate ca atare prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Curtea Constituțională a mai precizat că legea este clară, previzibilă și aplicabilă numai pentru viitor. Decizia este definitivă și obligatorie și va fi publicată în Monitorul Oficial.

ONG-urile de mediu au reacționat vehement, calificând proiectul de lege drept „ecocidar” și susținând că acesta încearcă să resusciteze proiecte hidroenergetice începute în perioada comunistă, al căror aport la producția națională de energie este estimat la sub 1%. Potrivit organizațiilor de mediu, multe dintre aceste proiecte au deja acordurile de mediu suspendate sau anulate de instanțele de judecată.