' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Dincolo de evaluarea mortalității, mesajul administrației de la Washington are o miză economică directă: vânzarea de gaz natural lichefiat (GNL). În timp ce Europa încearcă să accelereze tranziția către surse regenerabile din cauza crizei de aprovizionare generate de războiul din Iran, președintele Donald Trump critică frecvent investițiile europene în energia eoliană și solară, numindu-le soluții perdante, scrie POLITICO.
Wright, fost director al unei companii de fracturare hidraulică, a completat această viziune afirmând că schimbările climatice reprezintă doar un fenomen cu evoluție lentă, ce va fi rezolvat în timp prin inovație tehnologică, iar gazul natural este, în prezent, singurul factor capabil să facă o diferență reală pe piață.
Realitatea climatică europeană și presiunea pe infrastructură
Declarațiile oficialului american contrastează puternic cu situația de pe teren. Luna iunie a adus temperaturi record la Londra și în alte zone ale Europei, o regiune care se încălzește de două ori mai repede decât media globală și care suferă din cauza lipsei unei infrastructuri extinse de aer condiționat. Canicula a forțat închiderea școlilor, a perturbat călătoriile și a pus presiune uriașă pe furnizarea de energie. Doar în Franța, aproximativ 40 de persoane și-au pierdut viața prin înec încercând să se răcorească.
O analiză recentă publicată de World Weather Attribution demonstrează că temperaturile extreme actuale ar fi fost practic imposibile în absența schimbărilor climatice generate de combustibilii fosili. Experții subliniază că, deși la nivel european frigul provoacă încă mai multe decese decât căldura (un raport de 8 la 1), conexiunea dintre caniculă și mortalitate este mult mai directă, iar valurile de căldură reprezintă o amenințare acută și în plină expansiune.
În Statele Unite, situația este diferită, dar la fel de gravă. Căldura este deja principalul ucigaș legat de condițiile meteorologice, depășind frigul. În anul 2023, canicula a ucis cel puțin 2300 de persoane, conform datelor federale. Cu toate acestea, administrația Trump a propus eliminarea unui program de 4,5 miliarde de dolari destinat ajutorării persoanelor cu venituri mici pentru plata facturilor la energie, inclusiv pentru aer condiționat.
Comparația abordărilor. Statele Unite vs. Uniunea Europeană
Diferențele de abordare politică dintre Statele Unite și Uniunea Europeană sunt majore în ceea ce privește gestionarea crizei climatice. În ceea ce privește direcția politică, administrația Trump, prin vocea lui Chris Wright, minimalizează impactul pe termen scurt al schimbărilor climatice, considerându-le un fenomen cu evoluție lentă. În contrast, Uniunea Europeană tratează fenomenul drept o criză imediată, având ca obiectiv ambițios reducerea emisiilor cu 90 la sută până în anul 2040, mai notează POLITICO.
La capitolul strategie energetică, abordările sunt divergente. Administrația americană promovează agresiv extinderea extracției de combustibili fosili și exportul de gaze naturale lichefiate către piața europeană. Pe de altă parte, Uniunea Europeană accelerează tranziția către surse regenerabile, dorind să asigure independența energetică și să îndeplinească obiectivele climatice asumate.
În privința protecției populației, prioritățile diferă semnificativ. Administrația de la Washington a propus tăierea fondurilor pentru programele de sprijin energetic destinate familiilor vulnerabile, care acopereau facturile pentru încălzire sau răcire. În același timp, deși se confruntă cu dezbateri interne intense privind costurile modernizării infrastructurii, autoritățile europene implementează măsuri active de adaptare pentru a face față noilor realități climatice.
Răspunsul liderilor europeni. „Suntem obligați să acționăm”
Politicienii de pe continent au respins ferm sfaturile venite de la Washington, considerându-le deconectate de realitatea europeană. Ed Miliband, secretarul britanic al Energiei, a declarat că temperaturile de peste 35 de grade Celsius la Londra în luna iunie nu reprezintă o normalitate istorică, iar realitatea încălzirii globale forțează autoritățile să acționeze, condamnând ideea de a menține dependența de combustibili fosili în fața noilor șocuri energetice.
La nivelul Uniunii Europene, Dan Jørgensen, comisarul pentru energie, a reiterat că, în ciuda discuțiilor cotidiene axate pe securitate și competitivitate, motivul fundamental și criza permanentă care dictează acțiunile Europei rămâne amenințarea schimbărilor climatice, o realitate pe care politicile actuale nu o pot ignora, indiferent de presiunile externe.
