Concordatul preventiv și insolvența, folosite ca amânări
Unul dintre aceste mecanisme este concordatul preventiv, gândit ca o metodă de reorganizare a firmelor cu probleme financiare. În practică, tot mai multe companii îl accesează pentru a face relația cu ANAF mai dificilă și a amâna recuperarea datoriilor.
Următorul pas menționat de șefii ANAF este insolvența, procedură prin care executările silite sau popririle sunt suspendate, iar plata obligațiilor fiscale intră într-un calendar stabilit de un administrator judiciar.
Astfel, procesul poate dura ani de zile, întinzând termenul de recuperare a banilor pentru bugetul statului.
Alte metode de evitare a controlului fiscal
O altă practică folosită de unele firme este invocarea unei presupuse fapte penale sau a unei plângeri penale, care transferă ancheta către organele judiciare, iar ANAF trebuie să aștepte finalizarea cercetărilor înainte de a putea executa datoriile.
De asemenea, inactivitatea fiscală este un alt tertip la care recurg administratori de firme.
Aceasta scoate compania dintr-un circuit obișnuit de controale ANAF, iar combinarea acestei situații cu una dintre procedurile menționate mai sus face ca entitatea respectivă să fie aproape imposibil de controlat.
Vǎ deranjeazǎ rǎu cǎ mai existǎ firme românești pe piațǎ și nu știți cum sǎ le executați mai repede pentru a le desființa definitiv… Nici gând sǎ le ajutați sǎ-și revinǎ! Așa-i ordinul, slugoilor, sau e excesul vostru de zel ca sǎ vǎ placǎ stǎpânii?
Dar ANAF de fapt Statul ca fenteaza si praduieste cetatenii ???
Dacă vrei bani la teșcherea, trebuie să-i învârți.Dacă vrei să-i învârți, scazi taxa și costurile suplimentare.Nimeni nu-ți lucrează pentru onoarea de a plăti fiscul.Când ceri pe un om jumătate din salariul lui și nu prestezi mai nimic pe banii luați, ba mai vrei și alții, să nu te miri că munca la negru și migrația prevalează.