Tren de mare viteză – 250km/h și 800 de km de cale ferată. Investiție istorică în România

Constanța – Oradea, axa principală a viitoarei căi ferate de mare viteză

Conform documentului oficial citat de Profit.ro, coridorul propus urmează aliniamentul Constanța – București -Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria.

Proiectul prevede o combinație între modernizarea liniilor existente, pentru viteze de până la 200 km/h, și construcția de linii noi duble, care să permită viteze de 250 km/h.

Lungimea totală a coridorului este de 781,9 km, iar costul mediu estimat ajunge la aproximativ 19 milioane de euro pe kilometru.

Proiectul este gândit ca parte integrantă a rețelei europene de transport TEN-T, cu legături viitoare către rețeaua de mare viteză planificată de Ungaria.

Studiul de oportunitate, realizat de consorțiul Atkins Realis

Studiul de oportunitate a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Realis și finalizat în decembrie 2025, potrivit sursei citate. Contractul pentru realizarea studiului a avut o durată de opt luni, începând la finalul lunii octombrie 2024.

Obiectivul studiului a fost analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză în România, prin valorificarea experienței altor state europene, precum Franța, Germania, Spania și Turcia, evaluarea cerințelor tehnice, investiționale și operaționale, precum și stabilirea pașilor instituționali necesari implementării proiectului.

Documentul subliniază importanța etapizării investițiilor, utilizarea sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2 și necesitatea unei finanțări stabile pe termen lung.

Pentru zonele montane, precum Câmpina – Predeal – Brașov, sunt avute în vedere trasee comune pentru trafic de mare viteză și convențional, inclusiv tunelul Predeal, proiect aflat în curs de aprobare a documentațiilor tehnico-economice.

Implementare etapizată, cu primele lucrări așteptate din 2026

Având în vedere amploarea investiției și diferențele de cost și rentabilitate între tronsoane, studiul propune o implementare etapizată, structurată pe mai multe sectoare.

Printre acestea se numără Constanța – Fetești, București – Câmpina, Brașov – Cluj-Napoca (via Târgu Mureș) și Cluj-Napoca – Oradea (via Zalău).

Primul tronson vizat ar putea fi București – Câmpina, cu posibilă extindere spre Brașov, în contextul în care, potrivit aceleiași surse citate anterior, în 2026 este estimată lansarea licitației pentru lucrările de pe sectorul Predeal – Brașov, inclusiv tunelul Predeal, proiectat pentru viteze de până la 200 km/h.

Finanțare: fonduri europene, buget național și posibile PPP-uri

Studiul recomandă parcurgerea etapelor standard europene: prefezabilitate, fezabilitate, proiectare tehnică, execuție etapizată și testare, precum și asigurarea unei finanțări multianuale după 2027, prin fonduri europene, bugetul național și, eventual, parteneriate public-private, în special pentru tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Proiectul se înscrie în contextul în care Programul Operațional Transport 2021 – 2027 prevede finanțarea studiilor pentru implementarea unui traseu feroviar de mare viteză care să lege Bucureștiul de restul rețelei europene, iar Comisia Europeană a propus pentru România, în exercițiul financiar 2028 – 2034, alocări totale de 60,2 miliarde de euro.