Tribunalul București urma să stabilească definitiv dacă rechizitoriul întocmit de procurori este legal și dacă dosarul poate intra în judecata pe fond.
Această etapă procedurală nu vizează vinovăția inculpatului, ci doar verificarea legalității sesizării instanței și a probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Potrivit minutei instanței, cei doi magistrați din complet nu au ajuns la un consens, fie în privința soluției finale, respectiv trimiterea cauzei spre judecată, fie cu privire la menținerea sau excluderea anumitor probe din dosar.
În aceste condiții, instanța a constatat „ivirea divergenței”.
Proces reluat în complet de divergență
Ca urmare a divergenței, cauza va fi reluată într-un complet extins, format din trei judecători. Noul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 9 februarie 2026.
În procedura judiciară, divergența apare atunci când membrii completului de judecată au opinii contrare și nu se poate forma o majoritate. Legea impune, în acest caz, introducerea unui al treilea judecător, care va contribui la pronunțarea unei soluții definitive asupra chestiunilor procedurale.
Hotărârea primei instanțe, contestată
Dosarul se află în faza de cameră preliminară. În decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 a respins cererile și excepțiile formulate de Călin Georgescu și a constatat legalitatea rechizitoriului, dispunând începerea judecății.
Ulterior, Călin Georgescu a contestat această hotărâre, iar cauza a ajuns la Tribunalul București, instanța competentă să pronunțe verdictul final asupra legalității procedurii.
Acuzațiile formulate de procurori
Procurorii îl acuză pe Călin Georgescu de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și de propagandă fascistă și legionară, în formă continuată, constând în cinci acte materiale.
Conform rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, Georgescu ar fi promovat idei extremiste prin mai multe acțiuni și manifestări publice, printre care:
- elogierea mareșalului Ion Antonescu și prezentarea acestuia drept erou național, în pofida condamnării definitive pentru crime de război;
- reproducerea aproape identică a gesturilor, cuvintelor și tonului vocii lui Ion Antonescu;
- efectuarea salutului legionar în mod public, în fața unei mulțimi de protestatari, în Piața Universității, la data de 2 octombrie 2021, în cadrul unui protest anti-vaccin;
- promovarea conceptului de „palingeneză”, definit ca regenerarea națiunii prin crearea „omului nou”, într-un discurs marcat de misticism creștin-ortodox și ultranaționalism, cu acceptarea implicită a mijloacelor violente.
Alte dosare pe rol
Pe lângă această cauză, Călin Georgescu mai este trimis în judecată într-un alt dosar penal, în care este acuzat, printre altele, de complicitate la tentativă de lovitură de stat, respectiv tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, alături de mercenarul Horațiu Potra.
Nu exista iertare pentru „lipsa de discernamant”?