Securiştii ascultau şi rock(eri). De la dosarele Securității la concertul Metallica

Concertul Metallica de astăzi, de pe Arena Națională, adună zeci de mii de oameni care își pot vedea idolii. O normalitate pentru generațiile de azi, dar ceva aproape imposibil de imaginat în România comunistă. În 1989, simpla pasiune pentru muzica rock sau heavy metal putea face ca un tânăr să devină o țintă a Securității.

Documentele prezentate de CNSAS scot la lumină cazul grupului „Aspida”, o organizație de tip „Fan Club” formată în principal din studenți ieșeni. Aceștia erau în atenția autorităților comuniste pentru preferințele lor muzicale și pentru stilul vestimentar considerat „subversiv”. Potrivit unei note informative din februarie 1989, membrii grupului erau „buni cunoscători de muzică rock”, influențați de curentul heavy metal și de muzica recepționată prin posturile occidentale și sovietice.

În acea perioadă, regimul Ceaușescu privea cu suspiciune orice influență culturală venită din Occident. Muzica disco, rock, punk sau heavy metal era asociată cu „influența americană”. De aceea, tinerii care ascultau astfel de genuri erau considerați susceptibili de atitudini ostile față de regim. În contrapondere, autoritățile promovau muzica populară și așa-numita „muzică ușoară”, atent controlată și filtrată de cenzură.

Metallica la București. Program complet, reguli de acces, restricții și modificări

Membrii grupului „Aspida” atrăgeau atenția inclusiv prin felul în care se îmbrăcau: blugi, păr lung, geci negre din piele, brățări cu ținte metalice și tricouri inscripționate cu litera „A”. Simbolul îi neliniștea atât de mult pe securiști încât apare menționat obsesiv în documente. Cel mai probabil, litera făcea referire la „Anarchy”. Autoritățile nu reușiseră să îi descifreze semnificația.

Documentele arată că Securitatea a pus la punct un adevărat plan de supraveghere. Informatori cu nume conspirative precum „Laur”, „Romiță”, „Costas” sau „Dumitrescu” au fost trimiși în barurile „Scala” și „Cina”, dar și în parcurile frecventate de tineri, pentru a identifica membrii grupului, liderii acestuia și subiectele discutate. Ofițerii urmăreau să afle câți membri avea organizația, unde se întâlneau, dacă foloseau parole sau legitimații și cine putea fi atras ca informator.

Ancheta Securității nu a mai fost dusă la capăt

Mai mult, Securitatea intenționa să aplice măsuri de interceptare a corespondenței și investigații la domiciliu pentru cei identificați. Părinții tinerilor urmau, la rândul lor, să fie verificați. Într-un pasaj relevant, doi ofițeri primesc sarcina să se infiltreze direct în barul „Scala”, pozând drept simpli consumatori, pentru a observa comportamentul „metaliștilor”.

Interesant este faptul că o parte dintre influențele muzicale veneau chiar din U.R.S.S., unde politica de glasnost și perestroika promovată de Mihail Gorbaciov începuse să deschidă societatea sovietică spre cultura occidentală. În august 1989, Moscova găzduia deja celebrul Moscow Music Peace Festival, cu trupe precum Bon Jovi, Scorpions sau Ozzy Osbourne. În România însă, autoritățile continuau să considere astfel de manifestări drept „moravuri capitaliste decadente”.

În final, ancheta Securității nu a mai fost dusă la capăt. Evenimentele din decembrie 1989 au pus capăt regimului comunist înainte ca ofițerii să „rezolve” cazul „Aspida”.

Pentru generațiile care pot merge astăzi liber la un concert Metallica, documentele CNSAS reprezintă și un avertisment împotriva nostalgiei față de un sistem care transforma pasiunea pentru muzică într-un motiv de anchetă.