SONDAJ: Europenii se îndoiesc că se pot apăra singuri. Finlanda, cea mai optimistă la acest capitol

Sondajul realizat în 24 de țări din UE a arătat că 40% dintre respondenți au spus că ar fi acceptabil ca țara lor să se bazeze pe Europa pentru ajutor militar, în timp ce doar 14% s-ar arăta deschiși să fie ajutați de țări din afara Europei, precum Statele Unite, potrivit POLITICO.

„Europenii se simt mai puțin în siguranță și cred că SUA sunt mai puțin de încredere. Dacă asta implică și disponibilitatea de a accepta unele dintre compromisurile acute pe care le va presupune o apărare europeană mai autonomă, în special necesitatea unor investiții mai mari, care nu sunt neapărat orientate către companii din autohtone, rămâne o întrebare deschisă”, a spus Anand Menon, director la Public First.

Dar, cetățenii UE sunt împărțiți cu privire la capacitatea Europei de a face acest lucru, 41% spunând că este pregătită să îi apere, în timp ce 43% au spus că nu este.

Îndoieli legate de capacitatea de apărare națională

Există și mai multe îndoieli în privința apărării naționale, 58% dintre respondenți considerând că țara lor nu este pregătită să se apere singură, iar doar 27% crezând că este.

Sondajul a fost realizat în contextul în care administrația Trump pune sub semnul întrebării garanția de apărare colectivă a NATO, a amenințat cu anexarea Groenlandei, teritoriu danez, a redus numărul de mijloace militare americane disponibile pentru NATO și retrage unele trupe din Germania.

Potrivit articolului 5 din NATO, toți cei 32 de membri, inclusiv SUA și Canada, se angajează să reacționeze dacă cineva este atacat.

În același timp, mulți dintre cei mai importanți oficiali din domeniul informațiilor și ai armatei se tem că Rusia ar putea ataca o țară europeană până la sfârșitul deceniului.

Producția europeană de armament

În pofida îndoielilor privind angajamentul Statelor Unite, majoritatea țărilor europene continuă să achiziționeze sisteme de armament esențiale din America și se bazează pe capabilități-cheie ale SUA, precum informațiile (intelligence), resursele spațiale și realimentarea aer-aer.

Cu toate acestea, 46% dintre respondenți au fost de acord că statele europene ar trebui să producă echipamente de apărare pe plan intern, chiar dacă acest lucru ar crește costurile.

România, sceptică cu privire la capacitățile sale de apărare

La începutul acestui an, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că oricine crede că Europa s-ar putea apăra fără SUA „visează”, afirmație care a stârnit nemulțumirea unor parlamentari europeni.

Totuși, opiniile publice reflectă unele dintre preocupările lui Rutte. Persoanele din țările de primă linie aflate în proximitatea Rusiei, inclusiv statele baltice, România și Bulgaria, au exprimat printre cele mai mari îndoieli privind capacitatea de a se apăra fără ajutor extern.

Aceste state sunt susținătoare puternice ale NATO, iar majoritatea își doresc ca SUA să mențină trupe în Europa.

Finlanda, încrezătoare în propriile forțe militare

Finlanda a fost singura excepție, cu o majoritate largă de 76% care s-a declarat încrezătoare că țara lor este pregătită să se apere. Finlanda, care a aderat recent la NATO, are un program solid de conscripție și o armată bine dotată, care se antrenează pentru un posibil atac rusesc.

În 18 țări, majoritatea respondenților au spus că este acceptabil ca țara lor să se bazeze pe Europa pentru a asigura un nivel militar suficient de puternic pentru a respinge un atac. Finlanda, Franța, Polonia, Bulgaria, România și Grecia au fost singurele țări în care majoritatea a afirmat că statele lor ar trebui să fie capabile să lupte singure.

Efortul comun de apărare europeană

Uniunea Europeană are competențe limitate în domeniul apărării, dar blocul încearcă să determine statele membre să finanțeze și să cumpere în comun arme, pentru a depăși fragmentarea industriei militare. Există și discuții despre crearea, în cele din urmă, a unei armate europene, însă o asemenea perspectivă este foarte îndepărtată, dacă se va materializa vreodată.

Programele finanțate de UE, precum programul SAFE de 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pentru achiziții de armament, limitează participarea țărilor din afara blocului, ceea ce nemulțumește SUA.

Sondajul Public First a fost realizat între 6 și 22 iunie, pe un eșantion de 23.970 de adulți din 24 de țări ale Uniunii Europene, cu aproximativ 1.000 de respondenți pe țară.