„Mi-au spus că fac o treabă bună“. Acuzat de DIICOT că folosea azile de bătrâni ca paravan pentru trafic, Viorel Pașca spune că a fost felicitat de Prefectură, Poliţie, DSP, DSV, AJPIS

Acesta a declarat joi, în fața jurnaliștilor, că le-a transmis mai multe scrisori miniștrilor Sănătății, însă spune că nu a primit un răspuns concret.

„Dacă ceea ce fac eu considerați că nu este în regulă, veniți și preluați bolnavii”

„Le-am scris în privat. Și am spus așa: «Domnilor, dacă ceea ce fac eu considerați că nu este în regulă, că nu e bine, vă rog, veniți și preluați bolnavii. E datoria statului român să îi îngrijească». Nimic. Nu m-au învrednicit cu un răspuns sau, că le-am scris mai multe scrisori, sau dacă mi-a răspuns într-una, cred că au spus, nu e treaba noastră, e treaba nu știu cui, a instituțiilor din subordine”, a declarat Viorel Pașca, conform News.ro.

El a mai afirmat că fiii săi nu au avut nicio implicare în activitatea desfășurată în centre.

„Ei n-au fost implicați cu nimic. N-au făcut nimic. Eu mi-am văzut de treabă, am avut oameni care m-au ajutat. Copiii m-au ajutat dacă i-am sunat: «Bă, hai, ajută-mă, tunde iarba, ajută-mă la lemne». M-au ajutat în privința asta. N-au nicio implicare în celelalte”, a spus acesta.

Întrebat dacă a primit mai multe persoane decât putea îngriji, Pașca a făcut o comparație cu filmul „Lista lui Schindler”.

„Iertați-mi comparația, sunt mult prea mic față de el. Presupun că ați văzut Lista lui Schindler. Când la urmă plânge și spune că aș mai fi putut salva unul. Nu mă pot compara cu el”, a afirmat acesta.

Află și Coordonatorul azilelor ilegale din Bihor este audiat la sediul central DIICOT din București

„Condițiile pe care le ofeream depășeau mult condițiile din care veneau”

Viorel Pașca susține că persoanele ajunse în centrele sale proveneau din situații extrem de dificile și că beneficiau de condiții mai bune decât cele pe care le aveau înainte.

„În momentul în care omul vine mâncat de șobolani, plin de păduchi, a făcut pe el, că n-are cine îl îngriji (…) nu aveam cum să-i fac rău la omul acela. Condițiile pe care le ofeream, oricât de modeste ar fi fost, dar n-au fost modeste, depășeau mult condițiile din care veneau”, a declarat acesta.

Pașca a afirmat că beneficiarii erau duși la ștrand, la cinema, la meciuri de fotbal sau la grătar și a susținut că, în urma unui control efectuat anul trecut de reprezentanți ai Prefecturii, Poliției, DSP, DSV și AJPIS, ar fi fost felicitat pentru activitatea desfășurată.

„M-au felicitat pentru ceea ce facem (…) Dar au zis că ar fi bine să mă autorizez. Cum să autorizezi o casă care e renovată și făcută într-un anumit fel, când standardele spun că trebuie să arate cu totul și cu totul altfel. O dărâm și o fac din nou?”, a afirmat acesta.

Referitor la sumele de bani ridicate de anchetatori în urma perchezițiilor, Pașca susține că acestea reprezentau fondurile necesare pentru plata salariilor și a lucrărilor aflate în desfășurare.

„Știți de ce au găsit banii? (…) Era ultima zi a lunii. Dacă veneau cu câteva ore mai târziu, nu găseau niciun leu. Pentru că erau banii de salarii (…) Cu banii ăia plăteam salariile și plăteam muncitorii”, a declarat el.

„De ce au venit să-l salveze de la mine după ce tot ei mi l-au adus?”

Viorel Pașca a contestat și afirmațiile potrivit cărora persoanele aflate în centrele sale ar fi fost salvate prin intervenția autorităților.

„Dumneavoastră spuneți că omul a stat în drum, l-au mâncat șobolanii și viermii (…) l-a dus la Dumbrava. După ce a venit la Dumbrava, omul a fost despăducheat, tratat și apoi a venit statul să-l salveze? (…) De ce au venit să-l salveze de la mine după ce tot ei mi l-au adus?”, a spus acesta.

Ce susțin procurorii DIICOT

Potrivit DIICOT, dosarul vizează destructurarea unui grup infracțional organizat care ar fi exploatat sute de persoane vulnerabile sub paravanul unei asociații umanitare.

Procurorii susțin că gruparea ar fi fost constituită în anul 2020 de Viorel-Teodor Pașca, împreună cu soția și cei trei fii ai săi, și că Asociația „Dumbrava DPG” nu deținea licențele necesare pentru prestarea serviciilor sociale sau medicale.

Conform anchetatorilor, victimele ar fi fost aduse din spitale și din direcțiile de asistență socială din întreaga țară, iar odată ajunse în centre le-ar fi fost confiscate actele de identitate, telefoanele și cardurile bancare. DIICOT susține că scopul urmărit era încasarea pensiilor, indemnizațiilor și a donațiilor obținute prin campanii desfășurate pe Facebook.

La perchezițiile efectuate la 1 iulie 2026, anchetatorii au identificat 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Procurorii afirmă că, din 2006 până în prezent, în aceste locații ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat.

În dosar, DIICOT a cerut arestarea lui Viorel Pașca, a soției sale, a celor trei fii și a unei alte persoane considerate coordonatoare a activităților, în timp ce alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar. Acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate de instanță, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Și DIICOT a transmis joi seara un mesaj. Instituția spune că dosarul s-a transformat într-un spectacol politic

„Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală”, transmit procurorii, care avertizează că astfel de intervenții pot afecta încrederea publicului în actul de justiție.

Vezi aici reacția completă a DIICOT denunță presiuni asupra justiției în dosarul din Bihor: „Ancheta a fost transformată într-un spectacol politic”