S-a găsit spațiu electoral liber la PNȚCD. „PSD a preluat după 2000 culoarul creștin-democrat.” Zona politică în care se întâlnesc Nicușor Dan și Petrișor Peiu

PNL-ul lui Ilie Bolojan a fost acuzat în repetate rânduri de opozanții politici de o apropiere prea mare de USR. Electoral, o parte dintre votanții tradiționali liberali se simt nereprezentați de partidul condus de Bolojan, nemulțumire care se întinde și la membri de partid care au creat Platforma Liberal-Conservatoare, care la nivel ideologic își dorește mai mult conservatorism, mai ales social.

Nicușor Dan a vorbit în Catedrala Mântuirii Neamului despre nevoia de naționalism sănătos. În repetate rânduri, președintele a căutat declarativ o a treia cale în societate, între defetiști și naționaliști, despre care vorbea și în discursul din Catedrală. O astfel de descriere se potrivește creștin-democrației, curent politic pe care Nicușor Dan l-a celebrat acum câteva zile cu prezența la aniversarea Partidului Național Țărănist.

Dar președintele și Tabăra Veștea nu sunt singurii actori care par că-și doresc mai multă creștin-democrație. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, pare că încearcă să ducă partidul într-o zonă mai apropiată de centru. Acesta s-a delimitat de Călin Georgescu și, mai mult, a vorbit de aniversarea PNȚ despre ce a însemnat partidul și creștin-democrația. „O școală politică excepțională”, spunea Peiu despre PNȚ-ul vechi.

Cotidianul a vorbit astfel cu analistul politic George Jiglău despre această deschidere politică și dacă vreunul dintre actorii menționați mai sus ar putea exploata acest spațiu electoral liber.

S-a găsit culoar electoral liber la PNȚCD? „Pe acest culoar s-a poziționat chiar PSD”

Am pornit discuția cu analistul politic George Jiglău despre un posibil spațiu electoral liber în România cu o întrebare simplă: „S-a găsit culoar electoral liber la PNȚCD?”. Sau, mai clar spus, dacă este liberă o zonă electorală creștin-democrată, neexploatată, și dacă pe această arie încearcă să intre și președintele Nicușor Dan, și liderul AUR Petrișor Peiu, și chiar și Tabăra Veștea.

Răspunsul lui George Jiglău a fost unul aparent contraintuitiv. În ciuda faptului că țărăniștii au fost principalii opozanți ai lui Ion Iliescu în anii 90, analistul crede că după dispariția PNȚCD din mainstreamul politic, locul lor în zona politică a fost luat tocmai de Partidul Social Democrat.

„După anii 2000 și, pe măsură ce PDSR-ul a devenit PSD și s-a europenizat, s-a modernizat într-o anumită măsură, că avea nevoie și de pălăria asta europeană și a dispărut PNȚCD-ul.

De atunci știu că vorbim de un culoar liber, dar aș zice că acel culoar a fost de fapt preluat de și s-a poziționat pe el chiar PSD-ul.

Pentru că PSD-ul de fapt a fost un partid care tot timpul și-a asumat faptul că este conservator, așa cum era PNȚCD-ul și în perioada interbelică și anii ’90, niciodată n-a pretins că e altceva. Era reformist sau considerat reformist prin comparație cu PSD-ul și prin faptul că era asociat cu alte partide nou apărute care, da, luate împreună, manifestau o atitudine mai modernistă, mai ales în prima parte a anilor ’90.

Deci, pe de o parte, e conservator și, pe de altă parte, PSD-ul și-a asumat și, cred că putem discuta dacă a făcut asta cu succes sau în realitate, dar cel puțin declarativ, narativ, și-a asumat componenta asta de protecție socială pe care și PNȚCD-ul o avea”, spune analistul politic.

Totuși, George Jiglău vede o portiță liberă în continuare pe acest culoar, pe care ar putea înota mai mulți politicieni, chiar și din tabere diferite.

De ce este imaginea PNȚCD dezirabilă pentru politicieni rivali

Mai departe de ideologia PNȚCD, asocierea cu imaginea partidului istoric aduce pentru politicieni asocierea cu unele dintre cele mai bine-văzute personalități de după revoluție. Corneliu Coposu și Ion Rațiu sunt figurile marcante pentru PNȚCD, varianta modernă a național-țărănismului, două personaje elogiate de persoane de pe întreg spectrul politic.

Contraintuitiv, politicieni profund opuși în discursul public laudă fie creștin-democrația, fie figuri marcante pentru țărănismul modern. De la Nicușor Dan la lideri AUR, așa cum menționam mai sus, imaginea PNȚCD pare să fie ceva la care politicienii au început să aspire. George Jiglău crede că, în realitate, între Nicușor Dan și AUR nu există diferențe atât de mari în toate domeniile.

„Ei sunt oponenți politici, dar nu sunt atât de diferiți pe toate dimensiunile; profilul politic, fie al unui partid, fie al unui politician, este compus din mai multe părți, iar unele sunt suprapuse. De asta ne mirăm când îi regăsim pe unii foarte apropiați de fapt pe anumite poziții și spunem: Păi, cum? Că parcă era ori unul, ori celălalt. Dar nu trebuie să petrecem prea mult timp să ne dăm seama că sunt multe nuante de gri care îi apropie și pe unii, și pe alții.

(…) Eu cred că, dincolo de cum s-au mișcat partidele în toți anii ăștia, eticheta de creștin-democrat e foarte ofertantă pentru România. E clar că stratul conservator în România există și știm bine că e un conservatorism de sorginte religioasă creștină, pentru că se întâmplă să fim în această zonă de tradiție religioasă, de moștenire religioasă sau de fond religios.

Cumva știm că ne place democrația, cu toate nuanțele și cu toate alunecările spre atitudini mai puțin prietenoase cu democrația liberală, știm că românii spun preponderent că ar prefera democrația, că încă ne place majoritar Uniunea Europeană, chiar dacă s-a mai diminuat procentul față de anii trecuți.

În egală măsură, știm și că biserica ortodoxă, sau în general biserica, este pe locul întâi la încredere dintotdeauna. Deci este o majoritate, un fond foarte consistent, o masă critică acolo care simte și creștin, și democratic. Când spunem asta, nu ne referim neapărat dacă sunt creștini practicanți, dacă țin toate posturile sau merg în fiecare duminică sau zi la biserică, ci e pur și simplu o chestiune de asumare de identitate.

Atunci, de asta spun că combinația celor două într-o etichetă care deja exista este foarte ofertantă. Noi nu avem creștin-democrație în politica românească, evident nepunându-l la socoteală pe Pavelescu sau ce-a mai rămas din vechiul PNȚCD.

A trecut totuși suficient timp de la anul 2000 și de la eșecul total al PNȚ-ului după anii de guvernare din Convenția Democrată, încât să nu mai asociem această creștin-democrație, mă rog, fără țărăniști, că nu mai sună suficient de modern, cu eșecul politic al PNȚ-ului din 2000. Între timp, au apărut alte etichete care ne enervează sau ne provoacă emoții, simpatie sau antipatie, și atunci creștin-democrația nu mai este în prim-plan așa cum era imediat după anii 2000, încât să fie problematic pentru cineva să-și asocieze eticheta asta.

Deci, din toate motivele astea, da, eu cred că e ofertant să-și spună cineva creștin-democrat, și e foarte posibil ca până în 2028 să înceapă să apară cel puțin o etichetă de genul acesta. Rămâne de văzut cine va fi primul care o va asuma: nu cred că va fi AUR, că AUR are deja eticheta în care a investit foarte mult, e clar.

Președintele, doar dacă își face partid și îl denumește astfel, sau cine știe puciștii din PNL, liberal-democrații, de fapt își dau seama că sunt creștini-democrați și spun altfel, deși lor le place să fie și liberali. Sau poate că alianța politică dintre PNL și USR, cine știe, își descoperă vreun vector de ăsta democrat și arată că suntem incluzivi față de societate. Ultima variantă este cel mai puțin probabilă”, explică, pe larg, analistul George Jiglău.

„România e acum la a treia fază de evoluție a sistemului nostru de partide”

George Jiglău e de părere că România ar putea intra în a treia fază a democrației sale post-decembriste. Acesta crede că ar putea urma o reașezare a partidelor, a treia formă a politicii de după Revoluție.

„Cred că România e acum la a treia fază de evoluție a sistemului nostru de partide. Deci am avut anii ’90, despre care am vorbit, apoi a fost o relativă stabilitate între un fel de PSD, dar diferit de PSD-ul anilor ’90, și ceilalți. Acolo s-au îngrămădit, concurându-se în opoziție PNL cu USR, când a apărut. Nu știi foarte clar dacă sunt concurenți pe același electorat sau de fapt sunt alianțe împotriva PSD-ului.

După apariția AUR, sunt cumva trei zone: este PSD care încă nu știe dacă o ia spre AUR sau o ia spre o zonă mai moderată, PNL și USR care oarecum conjunctural s-au trezit că sunt un soi de alianță politică cu care au mers din inerție și eu zic că le-a adus beneficii în perioada asta, dar o să vedem cât de departe o duc sau dacă se formalizează, și zona AUR cu competiția asta din interiorul culoarului, care nu cred că mai crește, dar deja e destul de mare, acel 35-40% pe care îl vedem în sondaje și, sigur, 40% ăla în context de o prezență scăzută la vot la niște parlamentare poate să însemne mult mai mult de 40%, de fapt, în rezultatele alegerilor.

Deci suntem în perioada de reașezare și o să vedem unde ne scoate, s-ar putea să mai dureze, vom vedea cum se poziționează toate partidele, dacă preiau etichetele mai noi, etichetele mai vechi, și felul în care se transformă.

Vom vedea unde suntem poate după 2028, atunci va fi un moment în care toate reașezările astea vor trebui cumva să se manifeste, să se diferențieze între ei, să se alieze, cine simte că se poate alia și, da, o să vedem unde ieșim pe partea cealaltă, asta dacă nu or să fie alegeri mai repede, ceea ce, iarăși, s-ar putea să grăbească toate procesele acestea”, susține Jiglău.

Partidul lui Nicușor Dan

Încă de la victoria sa de la prezidențiale au apărut zvonuri că s-ar putea construi un nou partid în jurul lui Nicușor Dan. Președintele a negat astfel de idei, cu toate că a vorbit adesea despre nevoia unui nou trend în societate. Pentru șeful statului, valori importante putem deduce că sunt patriotismul, credința (având în vedere vizitele dese la biserici, mânăstiri și catedrale), dar și orientarea către vest a politicii românești. Toate trei puncte centrale în existența mai ales post-decembristă a PNȚCD.

O parte din PNL, rivalul istoric al țărăniștilor, pare că se îndreaptă spre același culoar politic. Aripa liberal-conservatoare vorbește despre nevoia de a reveni la valori tradiționale și patriotice mai puternice. Anti-bolojeniștii liberali, activați politic de Nicușor Dan, ar putea să combine liberalismul cu creștin-democrația, în încercarea de a ocupa culoarul. Totuși, George Jiglău amintește că Taberei Veștea din PNL îi place și termenul de „liberal”.

Analistul politic nu dă un verdict refetor la posibilitatea realizării unui partid prezidențial, dar acesta este de părere că președintele ar avea șansa cea mai mare, având în vedere funcția pe care o ocupă, de a exploata culoarul politic.

„Nicușor Dan cred că e în poziția care beneficiază de scena cea mai bună pentru a încerca să ocupe culoarul respectiv. Și va fi un efort mergând probabil către 2028, poate și 2030, poate inclusiv cu un partid nou, nu-mi dau seama ce are în minte până în 2028.

Să încerce poate să rupă din AUR, să rupă din PSD o parte, poate și din PNL, din tabăra asta care încearcă acum și ea să se distingă cumva de Ilie Bolojan, autodenumindu-se conservatoare, de parcă Ilie Bolojan ar fi vreun progresist al României… Dar, da, e un pic de competiție, într-adevăr, pentru ocuparea locului respectiv.”

Petrișor Peiu, „figura de stil” și ruptura de George Simion

„E o figură de stil”, spunea Petrișor Peiu la Digi24 despre titulatura de președinte ales cu care s-a ales Călin Georgescu. De altfel, în ultima perioadă, Petrișor Peiu s-a tot delimitat de poziționarea AUR de partea lui Georgescu. Simultan, liderul senatorilor AUR a sporit aparițiile publice și, cu ocazia aniversării PNȚCD, a dat și un mesaj de apreciere pentru curentul politic creștin-democrat.

„PNȚ a fost partidul care a luptat pentru o democrație reală în țară, înfruntând atât conducerea autoritară a liberalului Ionel Brătianu, cât și, mai ales, regimul personal odios al monarhului Carol al II-lea. Mai presus de toate, PNȚ a înfruntat monstrul comunismului, fiara ucigașă a secolului trecut”, a scris Petrișor Peiu atunci.

George Jiglău nu vede însă o ruptură masivă în AUR înainte de alegerile parlamentare în care partidul lui George Simion pleacă drept favorit. Întrebat de Cotidianul despre posibilitatea ca o facțiune din AUR, condusă de Petrișor Peiu, să încerce să se rupă de AUR și să intre pe culoarul conservator-democrat, Jiglău amintește de trecutul lui Peiu în PNȚCD, dar spune că nu vede posibilă o astfel de ruptură.

„Nu cred că în perspectiva lui 2028 putem să asistăm la o rupere mare a AUR, în așa fel încât să vorbim de o scindare de acest gen, care să dea naștere la două partide relativ la fel de importante, să zicem așa, chiar dacă poate să fie unul mai mare, unul mai mic, numeric sau ca procente.

(…) Dar nu întâmplător, la toate moțiunile de cenzură împotriva lui Bolojan l-au pus pe Petrișor Peiu să vorbească din partea AUR, stăpânește și are proprietatea termenilor când vorbește de inflație sau alte lucruri. De-a lungul timpului, a mai vorbit, inclusiv critic la adresa conducerii partidului din care face parte, s-a mai arătat dezamăgit sau, în fine, a mai avut ieșiri, dar a revenit destul de repede întotdeauna la matcă.

Petrișor Peiu, luat individual ca personaj, nu cred că are capacitatea să aibă tracțiune de asemenea manieră încât să rupă o bucată din AUR sau să atragă lângă el așa de mulți încât cu Peiu în frunte să vedem un partid care să-și asume creștin-democrația, pe motivul că el a mai rămas singurul mai serios din PNȚ-ul anilor ’90 și, mă rog, l-a purtat viața la AUR…”, a spus George Jiglău.

Citește și: Discursul lui Nicușor Dan la 100 de ani de la înființarea PNȚ. Ce a spus președintele despre societatea de azi