„Autostrada Dacilor”, un nou proiect pe hârtie. Ar urma să lege șase localități din Valea Jiului

Încă un proiect ambițios apare pe hârtie. „Autostrada Dacilor” ar urma să lege șase localități din Valea Jiului, o zonă afectată de ani de izolare și declin economic.

06 iulie 2026 08:12

Inițiativa este explicată prin situația economică dificilă a Văii Jiului, relatează Profit.ro. Regiunea a fost afectată în ultimele trei decenii de restructurarea mineritului. Numărul locurilor de muncă din sectorul huilei a scăzut de la peste 51.000 în 1991 la aproximativ 2.900 în prezent.

Autorii proiectului susțin că izolarea zonei a blocat atragerea de investiții și dezvoltarea turismului. Ei arată că închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune, prevăzută pentru perioada 2030-2032, va duce la pierderea altor 5.550 de locuri de muncă directe.

„În acest context, crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de afragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere. De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, arată autorii proiectului.

Legătură rapidă cu obiective turistice importante

În prezent, legătura rutieră a zonei se face prin DN66, un drum aglomerat, cu sectoare montane dificile. Cea mai apropiată autostradă, A1, se află la aproximativ 80 de kilometri de Petroșani. Drumul durează peste 70 de minute.

Și transportul feroviar are probleme. Linia Simeria-Filiași are restricții de viteză din cauza uzurii. O călătorie către București durează cel puțin 6 ore și jumătate, iar una către Cluj-Napoca trece de 5 ore și jumătate.

„Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, argumentează autorii proiectului.

Finanțarea ar urma să vină din fonduri europene și de la buget

Proiectul prevede ca Ministerul Transporturilor să pornească procedurile administrative. Indicatorii tehnico-economici ar urma să fie aprobați de Guvern, după finalizarea studiului de fezabilitate. Inițiatorii spun că au încercat să evite problemele apărute la alte proiecte de acest tip, respinse în trecut din cauza atribuțiilor Guvernului.

„Spre deosebire de inițiativele anterioare respinse de Consiliul Legislativ pe motivul ingerinței legislativului în atribuțiile executive ale Guvernului, prezenta normă nu instituie obligații directe de execuție bugetară imediată”, subliniază inițiatorii.

Finanțarea ar urma să fie asigurată treptat din fonduri europene, de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, și din alte surse legale. Printre sursele posibile sunt Fondul pentru o Tranziție Justă și programele europene de transport.

Inițiatorii mai susțin că traseul ar urma culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor-Bănița, pentru a evita zonele protejate.

„Proiectul de lege este în deplină concordanță cu legislația comunitară privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și respectă standardele de mediu privind ariile protejate (Directiva Habitate și Directiva Păsări), traseul urmând culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor—Bănița pentru a evita zonele de protecție integrală (Natura 2000 Strei-Hațeg, Parcul Național Retezat)”, mai afirmă inițiatorii.

Proiecte similare au mai fost propuse în Parlament, inclusiv pentru autostrăzi care să lege Moldova de Transilvania sau zona Galați-Brăila-Buzău-Ploiești. Curtea Constituțională a decis însă în trecut că Parlamentul nu poate adopta legi prin care să intre în atribuțiile Guvernului, atunci când este vorba despre acte administrative sau hotărâri de guvern.