Alianța lui Schrödinger: NATO, între facturile lui Trump și autonomia europeană

Declarația finală a Summitului NATO care a început astăzi, la Ankara, a fost negociată de ambasadorii țărilor membre la Alianță. „Necunoscuta” Trump poate schimba ecuația, însă liderii statelor NATO au luat măsuri pentru a-l mulțumi pe președintele Statelor Unite. De aceea, ca și la precedentul summit, de la Haga, documentul final va fi scurt.

Factura reînarmării

”Principalul obiectiv al europenilor este simplu: vor să evite o dispută”, scrie cotidianul german Der Tagesspiegel. ”Cele 32 de state membre ale alianței nu trebuie să dea impresia că sunt dezbinate”. Rețeta necesară pentru a avea parte de cooperarea președintelui Donald Trump nu este complicate – doar costisitoare. Pentru prima dată la un asemenea eveniment al Alianței, industria militară va fi în centrul atenției. Se semnează contracte de zeci de miliarde de dolari pentru achiziții de arme americane de către aliații europeni, după cum a declarat secretarul general Mark Rutte. La eveniment nu au fost oferite însă cifre. Prima zi a summituluui, 7 iulie, este dedicată aproape în totalitate unui forum al industriei de apărare. Liderii NATO vor petrece mai multe ore în marja acestui forum decât cele alocate discuțiilor summit-ului propriu-zis, care vor avea loc în cea de a doua zi.

Prima zi a summitului: NATO se transformă într-un târg al armamentului

Potrivit Politico, prima zi a summitului este o zi de „cumpărături”, cu încheierea multor contracte. Unele dintre ele sunt destinate mutării producției de arme americane în Europa. Altele au ca obiect întreținerea armelor americane achiziționate de europeni. Aliații din Europa își vor împărți achizițiile și licențele de producție americane. Germania și Olanda vor construe facilitate de producție pentru lansatoarele de rachete portabile Stinger. Belgia, Finlanda, Germani, Olanda și Norvegia vor produce sub licență rachetele AIM-120c-8 ale companiei americane Raytheon. Germania, Olanda și Polonia, împreună cu Lockheed Martin, vor construi facilități de întreținerea a interceptorilor pentru sistemele Patriot.

Associated Press notează că unele proiecte vor fi finanțate din fondul SAFE al UE. Una dintre regulile accesării împrumuturilor SAFE este ca cel puțin 65% din costul total a armelor să fie pentru componentele fabricate în Europa. ”Sunt bani bine investiți”, a declarat Mark Rutte. La forumul de marți, Michael Duffey, subsecretar american al Apărării, a declarat că ”realitatea este că trebuie să creștem producția pe toate palierele”. ”Vom urmări să ne majorăm exporturile către țările care doresc să achiziționeze echipamentele noastre și, de asemenea, vom căuta să devenim parteneri în extinderea capacităților de producție aici, în Europa”, a spus el.”

”Trilionul lui Trump” este trilionul Europei

Accentul puternic pe industria de apărare este pus la doar câteva săptămâni după ce Rutte a încercat să atenueze îngrijorările Statelor Unite privind nivelul cheltuielilor militare din NATO, prezentând un nou argument ilustrat printr-un grafic intitulat «Trilionul lui Trump», care arăta că aliații europeni și Canada au alocat împreună 1.200 de miliarde de dolari pentru apărare începând din 2017”. Conform Institutului Internațional pentru Studiul Păcii, de la Stockholm, aliații europeni din NATO au investit 560 de miliarde pentru Apărare doar în anul 2025.

Germania, despre al cărei buget al apărării președintele Trump spunea recent că este ”ridicol”, a investit cel mai mult – 114 miliarde de dolari. Pe lângă fondul special de 100 de miliarde de euro anunțat de fostul cancelar Olaf Scholz (deja contractat), Germania a renunțat la prevederea constituțională care limita îndatorarea statului. În acest fel, Berlinul, cu o datorie publică foarte redusă în comparative cu celelalte puteri europene, poate face cele mai mari investiții în apărare.

De la securitate la contracte: NATO, „mașina de făcut bani” a lui Trump

Din prima sa zi, Summitul NATO de la Ankara arată că este un eveniment concentrat mai puțin pe securitate colectivă (reasumată, în mod ritualic), democrație și confruntarea cu Rusia (definite din nou, într-un mod similar, ca principala amenințare la adresa securității Europei) și mai mult pe bani. „Cum NATO este transformat de Trump într-o mașină de făcut bani”, titrează Politico. Președintele Trump își dorește ca marile companii americane să obțină cât mai multe contracte cu aliații europeni. Cei din urmă vor să-l asigure pe liderul SUA că sunt pregătiți să facă aceste afaceri.

Cât mai poate Europa să cheltuiască pentru apărare?

Cât de departe sunt dispuși să meargă aliații europeni. Germania nu s-a îndatorat niciodată în perioada postbelică. Acum o face, pentru reînarmare. Chiar și pentru 31 de state aliate NATO (fără SUA), cheltuielile militare sunt mari, mai cu seamă ținând cont de dificultățile economice prin care trec țările UE, în frunte cu Germania.

Marea Britanie, pe locul doi la investiții în apărare în Europa, a intrat în actuala criză guvernamentală soldată cu demisia premierului Keir Starmer și ca urmare a incapacității de a atinge pragul de cheltuieli pentru apărare de 3% din PIB până în 2030. Asta în condițiile în care toți aliații au convenit pentru pragul de 5% (dintre care 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise). The Times susține că Regatul Unit ar trebui să conducă un NATO ”europenizat”, datorită statutului său de putere nucleară. Dar ziarul consideră că influența britanică a scăzut și că Londra riscă să aibă un rol secundar la summitul NATO de la Ankara, pe fondul crizei politice produse de demisia lui Keir Starmer și incapacitatea țării de a atinge pragul de cheltuieli pentru apărare.

Spania: nu vrem să spunem da și apoi să nu ne ținem de cuvânt

Spania refuză să accepte pragul de 5% din PIB pentru apărare. Poziția ministrului spaniol al Apărării, Margarita Robles: „Spunem că ne vom îndeplini obiectivele în materie de capacități și tot ceea ce ne cere Alianța. Ceea ce nu putem face este să procedăm ca alții și să ne gândim: Ei bine, spunem că da și apoi nu ne ținem de cuvânt. Din onestitate, din angajament față de Alianță și din responsabilitate față de spanioli”.

The Guardian se apleacă și asupra statelor din Europa de Est, în contextul Summitului NATO. Aceste state, foarte expuse manevrelor Kremlinului, au trecut ”de la o aprobare prudentă a cererilor de creștere a bugetelor militare la îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea Washingtonului”, notează publicația progresistă. ”Atât timp cât Donald Trump se află la conducerea Statelor Unite, NATO va avea aerul pisicii lui Schrödinger: o alianță ambiguă, fără să se știe dacă Statele Unite sunt în interiorul ei sau în afara ei – până când va veni un ipotetic moment al adevărului”.

Drona de la Galați și problema apărării hibride

Nu a rămas mult de stors din bugetele aliaților europeni. Iar Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, arată că banii nu sunt totul. Timpul este la fel de important. ”Un număr mare de sisteme ieftine reușesc să învingă un număr mic de sisteme scumpe”, rezumă el o lecție a războiului din Ucraina. ”Să nu folosim rachete Patriot împotriva unor drone de 30.000 de euro”. O licitație occidentală pentru sisteme anti-dronă ”ar fi o afacere de miliarde de dolari și ar dura circa doi ani. Ucrainenii fac asta la fiecare șase săptămâni. Între timp, generația precedentă de drone începe să fie vulnerabilă, pentru că rușii au inventat contramăsurile”.

Nu în ultimul rând, diferența dintre vorbe și fapte trebuie redusă. Același Kurt Volker vorbește despre lipsa unei strategii NATO împotriva atacurilor hibride. Într-o singură frază, fostul oficial american spune mai mult decât s-a spus în România în cele aproape șase săptămâni care au trecut de la incidentul cu drona de la Galați. ”Spunem că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, iar apoi nu o facem”, a spus el pentru Centrul pentru Analiza Politicilor Europene de la Washington, cu referire la drona rusă care a lovit blocul din Galați.

Rute greșește: Trump nu poate fi comparat cu Eisenhower

Summitul NATO de la Ankara a fost prefațat de o conferință de presă a secretarului general Mark Rutte. Luni, șeful NATO a transformat toate întrebările incomode ale jurnaliștilor în mesaje de succes: bugetele apărării cresc, europenii sunt pregătiți să preia din responsabilitățile SUA în NATO (așa-numitul NATO 3.0), iar asta va duce la o cooperare mai bună cu SUA. Asta datorită lui Donald Trump. ”Este primul președinte după Dwight Eisenhower care a reușit să-i facă pe europeni și canadieni să cheltuiască pentru apărare la fel de mult ca și americanii”.

Eisenhower, care a fost comandant al trupelor NATO în Europa și apoi președinte al SUA, le-a cerut europenilor, la începutul anilor 1950, să-și asume mai multe responsabilități pentru propria apărare. Nu doar Trump a cerut acest lucru: primele semnale clare au venit din partea administrației Barack Obama. Spre deosebire de Trump sau Obama, președintele Eisenhower, unul dintre cei opt deținători ai gradului de General al Armatei din istoria SUA, a atras atenția asupra amenințării reprezentate de alianța informală dintre armată și industria militară asupra democrației și libertăților civile.