Nicușor Dan vrea să fie „campionul” MAGA în România. De ce este posibil ca România să parieze pe un „cal mort” în efortul de a intra în grațiile lui Trump – ANALIZĂ

Nicușor Dan, „coleg de redacție” cu George Simion

Joi, 2 iulie, în preajma aniversării a 250 de ani de independență a Statelor Unite ale Americii, Nicușor Dan a apărut ca editorialist în publicația conservatoare Newsmax.

În articol, șeful statului aduce laude care pot fi considerate ode președintelui american Donald Trump, vorbește despre consolidarea parteneriatului strategic și laudă fără vreo nuanță rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, care, la rândul ei, „aștepta americanii să vină să elibereze România”.

Publicația pentru care a scris președintele este una ultraconservatoare, cu susținere declarată pentru sfera MAGA și pentru Donald Trump, fiind chiar mai radicală decât Fox News.

Publicație cunoscută pentru conspirații și știri false

Newsmax s-a remarcat prin faptul că după alegerile prezidențiale din 2020, câștigate de Joe Biden, a propagat informații false sau neverificate despre modul în care ar fi fost fraudat scrutinul.

Un raport NewsGuard din 2022 arată că Newsmax a difuzat cel puțin 40 de afirmații false sau teorii conspiraționiste despre atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, creând un „univers alternativ” pentru telespectatori, potrivit LA Times.

Newsmax este aceeași publicație care i-a luat un interviu lui George Simion, tot ca parte a unui contract de lobby semnat de AUR. Acesta a vorbit despre presupuse abuzuri la adresa candidaților conservatori din România, în special la adresa lui Călin Georgescu, în contextul în care urma al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România.

Un pariu fără garanții

Așadar, președintele Dan este dispus să facă orice compromis pentru a fi acceptat în cercurile MAGA, alături de lideri mondiali „de seamă”, precum Javier Milei sau Giorgia Meloni.

Pariul făcut de Nicușor Dan și, implicit, de România, pe tabăra MAGA și pe Donald Trump, ar putea fi însă unul pierzător. MAGA este divizată pe fondul războiului prelungit din Iran, dar și din cauza raporturilor dintre Washington și Tel Aviv. 

Totodată, sondajele nu arată bine pentru Republicani înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului, care vor avea loc în Statele Unite, în luna noiembrie. O schimbare a structurii Congresului poate facilita inclusiv o procedură de impeachment împotriva lui Donald Trump. MAGA nu va fi „eternă” la conducerea Statelor Unite, însă președintele Dan nu pare să simtă trendurile.

România, împărțită între „pro-europenism” și „pro-occidentalism”

Președintele Nicușor Dan vrea să mențină țara în contextul parteneriatului strategic cu America lui Trump, pledează pentru întărirea acestor legături, însă o relație bună cu Trump nu înseamnă automat o relație consolidată pe termen lung cu Statele Unite ale Americii. 

Totodată, țările din vestul Europei, cu Franța în frunte, adoptă o atitudine ceva mai ostilă față de Washington, vorbesc despre programe proprii de înarmare și despre strategii europene fără ajutorul SUA. 

Practic, trendul european este unul de independență, o atitudine post-atlantistă, care amintește de doctrina de Gaulle, însă România pare confuză, împărțită în două direcții. 

Pe de-o parte sunt curentele pro-europene din România, manifestate de vectori politici, formatori de opinie și organizații din societatea civilă, iar de partea cealaltă sunt „pro-americanii”, care urmăresc o relație mai degrabă strânsă cu Statele Unite ale Americii în era Trump.

România poate deveni o „insulă trumpistă” în interiorul Europei, acum că locul a fost lăsat liber după ieșirea temporară din scenă a lui Viktor Orban. Însă, riscul este ca la finalul zilei să nu obțină nimic din această strategie.

Dacă Trump și MAGA ies din scenă, România se va găsi în aceeași situație ca cea în care se afla în urmă cu un an: fără punți de comunicare cu noua administrație.

De ce a dat Nicușor Dan pro-europenismul pe pro-occidentalism

Întreaga existență politică a lui Nicușor Dan se sprijină în momentul de față pe fibra sa pro-americană sau mai degrabă „pro-trumistă”. Așa a apărut în discursul președintelui termenul de „pro-occidental”. Vechiul „pro-european” nu includea și SUA, iar definiția era oricum prea „îngustă”. 

Un termen consacrat în perioada Bush Jr. era „pro-atlantismul”, însă în „era Trump”, NATO nu se mai află în centrul colaborării internaționale a „lumii libere”, astfel că termenul a fost golit de sens. 

Nicușor Dan încearcă să se muleze pe retorica din prezent a Washingtonului și vrea să se diferențieze de restul peisajului politic autohton, mizând pe o atitudine percepută adesea ca „servilă” în fața administrației Trump, în timp ce relația cu europenii trece în plan secund.

Contract de lobby pentru întărirea relațiilor cu SUA

Pentru a se asigura că Nicușor Dan este văzut de administrația Trump, Administrația Prezidențială din România anunța, spre finalul lunii mai, încheierea unui „contract de consultanță și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA”, în cadrul unui demers prezentat drept parte a consolidării relației strategice dintre România și SUA.

Contractul a fost semnat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP, o companie internațională prezentă și în România, specializată în relații guvernamentale și consultanță strategică.

Durata inițială a acestui contract este de șase luni, cu un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate.

Articolul apărut în Newsmax pare să fie un astfel de „livrabil”, însă acesta ar putea aduce mai mult deservicii decât beneficii României, având în vedere reputația publicației.

Contractul de lobby nu denotă doar eșecul diplomatic al elitei politice românești, dar și caracterul tranzacțional al relațiilor diplomatice cu SUA, în momentul de față.

O relație bună cu administrația Trump costă și necesită legături la nivel înalt, căile convenționale de comunicare diplomatică fiind practic nefolositoare.

Orice, numai să-l mulțumim pe Unchiul Sam

Nicușor Dan a fost singurul lider european care a participat la așa-numitul Consiliu al Păcii, prezidat de Donald Trump. „Prim-ministrul Dan” a acceptat la acel moment invitația transmisă de Washington, România fiind prezentă la prima reuniune a organizației mai degrabă în calitate de observator.

Consiliul, dincolo de utilitatea sa îndoielnică, este în sine o sfidare a actualei ordini mondiale de după al Doilea Război Mondial, fiind practic o alternativă elitistă la Organizația Națiunilor Unite. Prin participarea sa, Nicușor Dan a legitimat o încercare de răsturnare a ordinii internaționale.

Scopul declarat al Consiliului era, printre altele, acela de a aduce pace în Gaza și de a transforma zona într-un hub economic important, însă, chiar și acum, Israelul nu pare că se va opri din ambițiile sale expansioniste care au ucis zeci de mii de palestinieni din octombrie 2023 până astăzi.

Din luna februarie a acestui an, „Board of Peace” pare să fi intrat în „hibernare”, iar de atunci SUA a început deja un război în Iran, pe care România l-a girat prin permisiunea oferită în CSAT Statelor Unite de a-și amplasa trupe și aparatură de zbor auxiliară în bazele de pe teritoriul țării noastre.

Alte state, precum Spania, au refuzat să ajute Statele Unite să atace Iranul, însă România a considerat că această strategie va aduce beneficii pe termen lung.

Alegerile de la mijlocul mandatului, în pericol să fie pierdute

Trump și, prin extensie întregul Partid Republican, se confruntă cu o serioasă problemă electorală înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului. Sondajele indică o scădere importantă în popularitate a președintelui american, pe de-o parte din cauza problemelor economie, dar și din cauza conflictelor externe.

O analiză de date realizată de USPolling Data, în aprilie 2026, arăta o rată de încredere de 43% pentru Donald Trump, un nivel care, corelat istoric, duce la pierderi semnificative de mandate pentru partidul președintelui la midterms.

Aceleași date arată un avantaj al democraților de aproximativ D+6–7, ceea ce se traduce într-un câștig de ordinul a 20–35 de locuri în Camera Reprezentanților, suficient pentru schimbarea majorității.

La Senat însă, preluarea controluilui de către Democrați este ceva mai complicată, din cauza hărții electorale actuale, însă nu este imposibilă. 

Dacă pierd Congresul, Republicanii și MAGA se vor găsi într-o situație cu totul deosebită, fiind posibilă inclusiv procedura de impeachment împotriva președintelui american.

Războiul lui Trump în Iran, cel mai nepopular din istoria SUA

Trump are probleme serioase din cauza războiului pe care l-a început cu Iranul, alături de Israel, în primăvara acestui an. Este cel mai nepopular război început de Statele Unite în Istoria sa, cu o rată de aprobare inițială cu mult sub Vietnam, Irak sau Afganistan.

Faptul că operațiunea nu a fost una rapidă și implică în continuare costuri financiare uriașe, în contextul incapacității negociatorilor americani de a încheia pacea, nemulțumește foarte tare o largă majoritate a taberei MAGA.

În plus, narațiunea folosită pentru a justifica războiul este una slabă, rudimentară și insuficient construită. Dacă „armele de distrugere în masă” din Irak, dovedite a fi o 

înșelătorie, au reușit să convingă populația americană de necesitatea războiului, „uraniul îmbogățit” și cruzimea regimului ayatollahilor nu au fost destul.

Trump încearcă să retragă forțat SUA din acest război, însă fără o intervenție cu trupe la sol este posibil ca acest experiment să treacă la capitolul „înfrângeri” în analele istoriei.

Regimul ayatollahilor este în continuare în picioare, în ciuda uciderii principalilor lideri politici și militari, dintr-o eroare de calcul făcută de Washington și cu puțin „ajutor” de la intelligence-ul israelian, care pare să fi atras SUA într-un război pe care îl credea facil.

Cert este că acest război prelungit îl „macină” electoral pe Donald Trump, în contextul în care economia mondială este afectată, iar situația nu are prognoze de îmbunătățire până în toamna acestui an, când au loc alegerile.

Ce strategie trebuie să adopte România în raport cu SUA și UE

Curentele din România sunt clar delimitate și vizibile. Problema care apare este dacă România, care susține că este aliniată valorilor europene, poate consolida o relație cu America lui Trump, care joacă după cu totul alte reguli.

Președintele Dan pare să spună nu doar că se poate, dar că și trebuie să întărim aceste relații.

România încearcă să-i facă pe plac lui Donald Trump, prin acțiunile președintelui Nicușor Dan, iar de partea cealaltă „elita bruxelleză” a PNL și USR încearcă să mențină o relație bună cu „Uniunea Europeană”.

România însă ar trebui să-și urmărească interesul, în contextul internațional și așa destul de tensionat.

Interesul României

Interesul României din punct de vedere economic este mai degrabă îndreptat către Uniunea Europeană, nu către SUA, țara noastră fiind dependentă de lanțurile de producție germane.

Din punct de vedere militar însă, SUA este mult mai „darnică” decât Europa, cel puțin momentan. Chiar și așa, statele europene fac deja eforturi importante de înarmare, iar România ia parte la această inițiativă prin programul SAFE.

SUA însă nu înseamnă Donald Trump, iar în încercarea de a face pe plac unui lider care personalizează puterea instituțională, România se poate depărta de idealurile europene și poate fi marginalizată, cum s-a întâmplat și cu Ungaria, și cum se întâmplă și cu alte state din Europa de Est, unde trumpismul se îmbină cu pro-rusismul.

La finalul mandatului lui Donald Trump, la termen sau nu, urmând linia imprimată de președintele Nicușor Dan, România ar putea afla că a pariat pe un „cal mort”, iar din punctul de vedere al relațiilor cu SUA România să se întoarcă în același punct în care era în urmă cu mai bine de un an, încercând să împace o nouă administrație.

Citește și

Strategia presiunii: cum a schimbat Trump relația cu aliații europeni