Azilele din Bihor și cazul Viorel Pașca. Fapte, percepție și politică – ANALIZĂ

Faptele 

Procurorii DIICOT spun că au destructurat o rețea de azile ilegale în județul Bihor. Aceasta era condusă de Viorel Pașca, în vârstă de 55 de ani. Gruparea ar fi operat între anii 2020 și 2026. Rețeaua funcționa pe criterii familiale, sub paravanul unei asociații umanitare, precum notează DIICOT în comunicatul de presă emis pe data de 30 iunie. 

Sute de persoane vulnerabile ar fi fost exploatate, inclusiv pacienți cu dizabilități psihice, potrivit procurorilor. Ele erau ținute într-o stare de dependență și aservire, mai spun anchetatorii. Conform lor, victimele locuiau în condiții improprii. Îngrijirea medicală era inadecvată, iar medicamentele erau distribuite de personal nepregătit.

De asemenea, gruparea este acuzată că a obținut venituri uriașe, estimate la peste 13 milioane de lei, în diferite valute. Banii proveneau din donații, pensii, indemnizații de handicap și ajutoare de înmormântare. Un fost primar din Bihor a declarat că Pașca a adus pacienți decedați în saci la primărie, pentru a evita plata cheltuielilor funciare. Ulterior, mai mulți decedați ar fi fost îngropați la asociația din Dumbrava. 

Deciziile din justiție

DIICOT a propus arestarea preventivă pentru inculpați. Tribunalul București a respins însă această cerere. Viorel Pașca a fost plasat sub control judiciar. Aceeași măsură a fost luată pentru soția sa, cei trei fii și o altă inculpată.

Instanța a motivat respingerea măsurii arestului preventiv și schimbarea lui în control judiciar. Există suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis traficul de persoane și constituirea unui grup infracțional. Totuși, instanța a considerat că aceștia nu reprezintă un pericol social imediat. Astfel, ei pot fi cercetați în libertate pe durata anchetei.

Ce a reținut judecătorul în motivarea respingerii arestării?

În motivarea privind respingerea arestării, judecătorul reține mai multe aspecte ce duc la punerea sub control judiciar și nu arestarea lui Viorel Pașca.  Judecătorul a motivat că instituțiile publice cunoșteau situația și au facilitat ajungerea pacienților în acele locații, neavând alternative viabile de protecție. Adică, mai exact, statul a recunoscut că nu avea capacitatea de a-i caza și trata pe acești pacienți și îi transfera spre locațiile lui Viorel Pașca. În esență, Pașca a făcut treaba statului. Dacă nu exista varianta de a-i trimite în azilele coordonate de Viorel Pașca, spitalele le dădeau drumul oamenilor din spitale și aceștia ar fi ajuns, inevitabil pe străzi. Acest aspect a fost reținut de judecător. 

Judecătorul ține cont și de Recomandarea nr. 90/19.06.2025 emisă de Avocatul Poporului, care subliniază faptul că „centrele rezidențiale destinate persoanelor adulte cu dizabilități, funcționează, în numeroase județe, la capacitate maximă ori se află în proces de restructurare, neexistând locuri disponibile pentru internarea unor noi beneficiari. (…) În lipsa unor alternative instituționale funcționale, persoane vulnerabile erau direcționate către Asociația Dumbrava, fiind evidențiată dificultatea sistemului public de a identifica alte soluții de protecție pentru această categorie de persoane”. Judecătorul evidențiază deci imposibilitatea statului de a se ocupa de bolnavii trimiși către azilele lui Pașca. 

Important de menționat este faptul că Pașca a solicitat în repetate rânduri instituțiilor publice competente să preia beneficiarii aflați în locațiile administrate de el, arătând că, în lipsa unei asemenea preluări, a continuat să-i găzduiască apreciind că alternativa era abandonarea acestora.

Explicațiile acuzaților

Viorel Pașca a respins acuzațiile, declarându-se mândru de activitatea sa. El susține că a salvat sute de persoane vulnerabile. Bărbatul s-a comparat public cu scena finală din filmul „Lista lui Schindler”, precum notează digi24.ro.  

„Iertați-mi comparația, sunt prea mic față de el. Presupun că ați văzut <<Lista lui Schindler>>. Când la urmă plânge și spune că aș fi mai putut salva unul. Nu mă pot compara cu el.”

Liderul asociației a afirmat că le-a scris repetat miniștrilor Sănătății. El le cerea să preia bolnavii dacă activitatea sa era considerată ilegală. Nu a primit însă niciun răspuns. De asemenea, Pașca a argumentat că pacienții aveau condiții mai bune la el decât în mediile din care proveneau. 

Situația pacienților relocați

În urma intervenției autorităților, centrele ilegale au fost evacuate. Sute de bătrâni și persoane cu dizabilități au fost preluate de stat. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a făcut un anunț public în acest sens. El a precizat că toți pacienții au fost relocați în siguranță. Aceștia au ajuns în servicii sociale licențiate din 19 județe. Totuși, important de menționat este faptul că unul dintre bolnavii luați de la Asociația lui Pașca, după ce a plecat din centru, a murit, fiind în grija statului.

Ministrul Dragoș Pîslaru anunță decesul unei persoane de la azilele ilegale din Bihor

Politicul

Cazul a provocat reacții intense din tot spectrul politic. Ilie Bolojan, premierul interimar, a fost chestionat despre premierea asociației în 2020 de către Primăria Oradea. Acesta s-a apărat spunând că nu știa despre acele premii, „fiind centrat pe muncă, nu pe reprezentare.” 

Dragoș Pîslaru a declarat că știa de situație încă din 2016. „În 2016, din poziția de ministru al Muncii, am cerut ca persoana în cauză să fie sprijinită pentru a intra în legalitate. Nu să îl amendăm, ci să-l ajutăm cu o procedură destul de stufoasă și birocratică. Soluția era licențierea activității și funcționarea într-un cadru legal clar, cu standarde, verificări și responsabilități asumate. Acest lucru a fost refuzat cu obstinație de persoana respectivă, pe motiv că activitatea era desfășurată ca persoană fizică”

Florin Manole a afirmat că a cerut controale ample în 2025. Fostul ministru acuză Prefectura Bihor că a ascuns realitatea, raportând că totul era excelent, într-o declarație de presă susținută pe data de 30.06.2026. 

Dacian Cioloș vizitase azilul din Dumbrava în anul 2023, în mai.  Fostul premier lăudase inițiativa, numind locul „ultimul refugiu pentru oamenii care au pierdut totul pe această lume, familie, prieteni, venituri. Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă.”

Din partea PSD, fostul premier Marcel Ciolacu a postat pe Facebook un mesaj referitor la cazul azilelor de la Dumbrava. Acesta folosește politic momentul și aduce aminte de situația Gabrielei Firea, care și-a dat demisia din Guvern în momentul scandalului cu azilele din Ilfov. Face referire directă la Ilie Bolojan.

Percepția 

Ce discută televiziunile

Subiectul este amplu dezbătut și în mass-media. Televiziunile analizează complicitatea clară a instituțiilor statului cu Viorel Pașca. Posturi precum Digi24, Euronews și B1 TV au prezentat dovezi ale acestei colaborări de durată. Digi24 HD a insistat pe acest subiect, deoarece avea informații despre situația de la Dumbrava încă din 2025. Menționează faptul că „3 miniștri știau despre „azilele” lui Viorel Pașca”

Talk-show-urile pun accent pe faptul că poliția și spitalele au dus direct pacienți la Dumbrava. Emisiuni ca „Starea Nației” subliniază eșecul major al statului, în ediția din 2 iulie. Dragoș Pătraru evidențiază faptul că statul era părtaș – „acest sistem prin care statul român alimenta ce se întâmpla acolo. Toate instituțiile știau și mai știm sigur că locul nu avea autorizație, nu funcționa legal, n-avea acreditări, n-avea personal calificat, le dădeau medicamentele, înțeleg, susțin procurorii din nou după culoarea etichetelor și patronul, acest domn nici nu voia să intre în legalitate.”

România TV, spre exemplu, încearcă să mute vina pe Ilie Bolojan, deoarece acest azil exista în județul pe care el îl păstorea, Bihor. Postul induce ideea, într-un titlu, legată de vinovăția lui Bolojan „Cine sunt oamenii lui Ilie Bolojan care au protejat și finanțat aceste cămine neautorizate cu foarte mulți bani”. RTV îi pune premierului interimar în cârcă aceste situații deoarece mulți dintre oamenii politici implicați ar fi avut „legături directe sau indirecte cu premierul interimar Ilie Bolojan ”

La același post de televiziune, în legătură cu același subiect se aduc dovezi despre colaborarea Pașca-Bolojan – „În 2020, Direcţia de Asistenţă Socială Oradea (DASO), al cărui director, la acea vreme, era Arina Moș, o apropiată a lui Ilie Bolojan, actualmente deputat PNL de Bihor, a organizat a VIII-a ediţie a Galei Voluntarilor din Domeniul Asistenţei Sociale. ”

Facebook-ul împărțit în două

Cazul a creionat, nu doar la TV, ci și în social media două Românii. Ambele la extremă. În niciuna din tabere nu există o cale de mijloc sau o empatie față de cealaltă parte. O situație dramatică devine un câmp de confruntare politică. Pașca este văzut fie ca vinovat înainte de decizia instanței, fie ca un binefăcător folosit ca instrument politic împotriva lui Bolojan. Rareori există nuanțe. 

Gelu Vișan este tranșant împotriva lui Pașca și promovează ideea că, odată cu el, trebuie să plătească și Ilie Bolojan. „La Pușcărie cu ei! Mă uit siderat cum, doar pentru că este amestecat Ilie Bolojan in mizeria de la așa/zisele azile de bătrâni și pentru că Pașca este membru al aceleiași confesiuni si partid ca și Bolojan, foarte mulți încearcă să găsească o scuză pentru tot ce era acolo. Spre deosebire de multi guriști/urechiști eu m/am interesat și, mai ales m-am documentat cu ceea ce înseamnă prevederile legale, dar mai ales cu ce a făcut Bolojan, definitia antiromânismului, cum l-a caracterizat Călin Georgescu.”

De cealaltă parte, Dana Hering este unul dintre cei mai mari susținători ai asociației. Ea a publicat recent numeroase postări în favoarea lui Viorel Pașca. Argumentul principal vizează incapacitatea totală a statului de a gestiona criza. Hering susține că Pașca făcea exact lucrurile pe care autoritățile nu reușeau să le facă. 

În această tabără mai este și influencerul ZMENTA, cunoscut mediului online de prin 2016. Acesta merge pe aceeași idee ca și Dana Hering și critică faptul că Viorel Pașca cade vinovat pentru incompetența statului. 

Până la aflarea adevărului, cele două Românii este de așteptat să se ciocnească, pe Facebook sau la televizor, în continuare. Fără nuanțe, fără zone gri. Într-o viziune de viață în alb și negru. Ce rămâne, privind faptele? Rămâne imaginea deplorabilă a unui stat care a abandonat zeci, sute de oameni în brațele unui singur om și care a acceptat pasiv ani de zile ca ei să fie tratați într-o instituție fără acreditare. Și mai rămâne, la fel de clar, și concluzia că, până și în România, până la o condamnare definitivă, este valabilă prezumția de nevinovăție. Plus, o concluzie amară. La doi ani de la precedentul azilelor din Ilfov și Mureș, România nu a făcut niciun pas înainte pentru persoanele vulnerabile.